Conform unui studiu recent, realizat de cercetători, tulburările mentale – depresia și anxietatea – de care suferă femeile în perioada de sarcină și alăptare pot avea un efect negativ asupra dezvoltării copilului. Află care sunt consecințele acestor afecțiuni, de care suferă mamele, asupra copilului.
Navigare rapidă în articol:
1. Depresia la femeile însărcinate
Depresia poate fi cauzată de numeroși factori (probleme mentale anterioare, lipsa somnului, relații dificile cu partenerul, evenimentele negative din viață, lipsa sprijinului social) la care se mai adaugă și stresul creat de pandemia de coronavirus.
Depresia unei mame poate influența dezvoltarea copilului ei. Oamenii de știință consideră că sănătatea mintală a mamei înainte și după naștere are un impact asupra fătului, dar și asupra copilului născut.
Depresia poate expune copilul la o concentrație crescută de cortizol – hormon al stresului. Acesta poate reduce fluxul de sânge și aportul de oxigen și de substanțe nutritive la celule, poate produce modificări ale funcției creierului.
Mamele care suferă de depresie suferă anumite modificări neurologice și nu mai au capacitatea de a răspunde sensibil la copiii ce trebuie alăptați. Experții spun că depresia poate reduce considerabil șansele de atașament între mamă și bebeluș. Mama care suferă de depresie poate deveni mai puțin atentă față de copilul ei, decât o mamă care nu are această afecțiune.
Medicii spun că depresia postpartum severă poate avea un impact negativ asupra relației mamă-copil, dar și asupra dezvoltării cognitive, motorii și socio-emoționale a copilului. Uneori, din cauza depresiei mamei, crește riscul de greutate mică la naștere a copilului.
2. Anxietatea la mame
Sarcina este o perioadă în care femeia trăiește sentimente unice, combină emoția cu îngrijorarea. În contextul bolii coronavirus, anxietatea, grija, frica și incertitudinea pot perturba acest moment unic, din viața unei mame. Acum, mai mult ca niciodată, grija unei mamei este de a se proteja pe ea și pe bebelușul ei de infecție și îmbolnăvire.
Acum multe mame devin anxioase și când merg la consultații, chiar dacă respectă măsurile de precauție. Unele preferă să discute cu medicul obstetrician prin telefon și să meargă la cabinet doar pentru programările dedicate ascultării fătului. Consultațiile medicale fizice probabil se fac mai rar și numai când este neapărat necesar.
Deja faptul că o femeie naște pentru prima dată în viața ei, îi poate provoca anxietate. Dacă am ține cont și de faptul că ea trebuie să nască într-un spital, în care s-au luat măsuri pentru a preveni răspândirea de COVID-19, este clar că stările de anxietate la ea se intensifică și au o explicație și mai plauzibilă. Chiar dacă se face totul pentru minimizarea riscului de infecție în spitale, unele mame sunt mai tensionate și mai anxioase.
Specialiștii spun că anxietatea la gravide poate avea diferite forme:
- Poate fi generalizată, sau de tipul unor fobii ori a unui atac de panică
- Se poate manifesta sub forma unei tulburări de stres post-traumatic
- Poate fi ca o tulburare obsesiv-compulsivă (în acest caz simptomele sunt mai intense în perioada de maternitate).
Statisticile arată că una din 10 femei gravide poate avea o tulburare de anxietate.
Pentru a preveni anxietatea, femeile trebuie să încerce să se relaxeze acasă, să aibă grijă mai mare de ele, să mănânce sănătos, să se hidrateze corect, să respecte orele de somn și să se bucure de sarcină.
Pandemia crește riscul de anxietate și depresie la femeile însărcinate
Cercetătorii au realizat în acest an un chestionar privind depresia și anxietatea la femeile însărcinate în timpul pandemiei. Ei au făcut acest studiu pe un număr de 520 de femei gravide, din care 380 deja au născut. Acestea erau din Canada, iar rezultatele au arătat că:
- Înainte de pandemia de COVID-19, aproximativ 15% dintre femeile însărcinate sufereau de depresie și 29% de anxietate
- În timpul pandemiei de COVID-19, procentul de femei însărcinate cu depresie a crescut la 40.7%, iar cel al femeilor cu anxietate a ajuns la 72%
- Femeile care au făcut puțină activitate fizică, cel puțin 150 minute/zi au avut simptome de anxietate și depresie mai puțin intense, comparativ cu cele care au dus o viață sedentară.
Cercetătorii consideră că din cauza pandemiei, depresia și anxietatea la femeile însărcinate crește; asta poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății fizice și psihice a mamei dar și a bebelușului. Astfel de afecțiuni se pot trata, pentru a preveni consecințele. Dacă nu se aplică un tratament, simptomele produse de ele pot persista și ani de zile.
3. Sănătatea mintală a mamei și dezvoltarea copilului
Conform studiului de pe JAMA Pediatrics, depresia și anxietatea la mame, în perioada perinatală și maternă, au fost asociate cu dezvoltarea cognitivă, socio-emoțională, motorie și lingvistică, dar și mai slabă a comportamentului la copii.
Studiul s-a realizat pe un număr de 195.751 de grupuri mamă-copil, care proveneau din diferite zone ale globului, din SUA, Marea Britanie, Australia, Norvegia, Olanda și Canada.
Acest lucru se întâmplă la numeroase femei din întreaga lume. Statisticile arată că:
- Aproximativ 15-23% dintre femeile din întreaga lume suferă de anxietate în perioada de sarcină
- Un procent de 15% dintre femei sunt diagnosticate cu anxietate după naștere
- Cele mai multe cazuri de anxietate apar în familiile sărace, sau la femeile foarte tinere (cum sunt adolescentele).
Oamenii de știință au observat că la copiii ale căror mame au suferit de depresie și anxietate înainte și după naștere, au apărut anumite probleme, legate de:
- Un deficit al limbajului și dezvoltarea cognitivă
- Capacitatea motorie în perioada copilăriei
- Comportament interiorizat și tendința de a avea sentimente negative
- Tulburările emoționale
- Temperamentul dificil în perioada copilăriei și a adolescenței.
Specialiștii au spus că acest fenomen va continua având în vedere faptul că pandemia și știrile negative legate de situația neclară din lume poate produce stres femeilor însărcinate, depresie și anxietate. La asta se adaugă și alți factori, cum ar fi lipsa de sprijin social, probleme familiare, sărăcia.
Efectele pe termen lung ale depresiei și anxietății mamei asupra copilului au fost analizate și studiate de cercetători și rezultatele arată clar că funcțiile de dezvoltare ale copilului până la vârsta de 18 ani, pot fi influențate negativ.
