Cum știi dacă pisica ta este bolnavă? Iată care sunt principalele simptome care trădează starea ei de sănătate

Starea de sanatate a pisicii poate fi evaluata destul de greu, fiecare stapan trebuie sa invete modul de viata, tabieturile pisicii sale, pentru a observa imediat orice modificare ce poate semnala o anumita boala. Trecerile de la o stare de sanatate buna la cea de boala sunt insotite in general de modificari comportamentale precum si de functionarea diferitelor aparate (circulator, respirator etc) si organe.

Astfel iti pui intrebarea: Cum stii daca pisica ta este bolnava?

Cand pisica nu mananca este cel mai evident semn de boala. De regula pisica ce are hrana la discretie o mananca in mai multe reprize pe tot parcursul zilei si al noptii. Daca in momentul cand completati portia de hrana, aceasta nu este consumata ca de obicei, trebuie sa puneti o portie de hrana proaspata si sa verificati daca pisica o manca pana in ziua urmatoare. O pisica adulta poate sta nemancata cateva zile daca bea apa, in cazul cand refuza si apa, ea are o problema de sanatate.

Pisicile in calduri pot sta nemancate doua sau trei zile, la fel si motanii pot sa nu manance in perioada de imperechere si din aceasta cauza slabesc destul de mult. Pisicile gestante nu mananca in zilele dinaintea fatarii, iar cele care fac lactatie nervoasa au de asemenea un apetit scazut.

Lipsa poftei de mancare sau imposibilitatea de a consuma hrana pot indica diferite stari patologice, mai ales afectiuni ale tubului digestiv: infectii, rani, inflamatii, paralizii, corpuri straine (in gura, esofag sau faringe), care nu permit apucarea, mestecarea sau inghitirea hranei. In aceste cazuri pisica trebuie dusa la medicul veterinar pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului corespunzator. In caz contrar boala se agraveaza si poate avea urmari mai grave decat pierderea poftei de mancare.

Daca pisica mananca prea mult este posibil sa fie vorba de paraziti intestinali sau o boala metabolica, cum este de exemplu diabetul. In acest caz trebuie dusa la un medic veterinar. De obicei, o pisica nu reuseste sa manance mai mult decat i se ofera, insa daca vasul este gol si ea cere de mancare, inseamna ca primeste prea putina hrana. Daca acest lucru se intampla de cand aveti pisica si ea nu este grasa, inseamna ca trebuie sa-i recalculati necesarul de hrana zilnica.

Daca a inceput sa se ingrase in mod vizibil, inseamna ca mananca prea mult. Pentru regimurile de slabire sunt indicate alimente speciale, hipocalorice, care ii asigura necesarul de vitamine si proteine si ii ofera o senzatie de satietate. Daca reduceti cantitatea zilnica de hrana, pot aparea dezechilibre alimentare mari, mai ales cand aportul de proteine este insuficient.

Pisica saliveaza abundent in anumite situatii, ca de exemplu: cand este stresata ca merge la veterinar, cand ia medicamente cu gust neplacut, la miros de urina, la infectii si inflamatii bucale, la infectia glandelor salivare, cand nu poate inghiti, cand este intoxicata, cand are dureri gatro-intestinale, renale, colica biliara sau blocaj urinar. Alte afectiuni sunt mult mai grave si ii pot pune viata in pericol.

Constipatia este insotita de alte simptome: scaderea apetitului,voma, balonarea abdomenului, pisica isi face mereu toaleta in zona anala, incerca mereu sa elibereze cantitati mici de fecale. Cauzele constipatiei sunt: hrana cu putine fibre vegetale, oase in alimentatie, probleme de tranzit intestinal, ghemuri de par inghitite in timpul toaletei, intestin gros lenes, tumori intestinale, fracturi ale bazinului, inflamatii ale prostatei la motani, inflamatii sau rupturi de rect, inflamatii ale glandelor perianale, dureri ale aparatului urinar, prezenta unor frangmente dure in fecale (ex. oase). Cel mai bun remediu pentru aceasta afectiune este uleiul de parafina, care se administreaza in doze de 5-10 ml in hrana.

Diareea este o afectiune digestiva foarte intalnita la pisicile bolnave. Deoarece scaunul la pisici este de obicei dur, cand este diareic este foarte usor de observat. Cand apare la pisica adulta si nu mai apar alte simptome, este recomandat sa nu i se mai dea hrana o zi. Daca scaunele sunt prea dese, i se pot administra anumite medicamente sau ceai de scoarta de stejar.

Daca trec 24 de ore si diareea persista, trebuie mers la medic pentru stabilirea unui diagnostic si a unui tratament corespunzator, uneori fiind necesara si spitalizarea pisicii. La pisoii mici tratamentul trebuie inceput imediat, deoarece daca se instaleaza dezhidratarea acestia mor foarte repede. Aceasta afectiune poate fi prevenita daca: se hraneste pisica cu resturi alimentare, nu are acces la resturile menajere, mancarea se schimba treptat, nu i se dau alimente ce i-au provocat diaree in trecut, nu se lasa mancarea in castron mai mult de o jumatate de ora decat daca este uscata, pisica este deparazitata de 2-4 ori/ an si vaccinata anual.

Fecale cu sange – In acest caz pisica trebuie dusa de urgenta la medic, deoarece poate fi semn al unei boli infectioase, al unei toxiinfectii alimentare, etc. Cand fecalele sunt normale si au striuri de sange pot fi mai multe cauze: paraziti intestinali, fragmente dure care au zgariat mucoasa intestinala. Daca fecalele sunt acoperite de un mucus gelatinos, iar pisica are scaune dese, este semnul unei inflamatii a intestinului gros (o colita) care trebuie imediat tratata medical.

Pisica urineaza prea mult, sau bea multa apa datorita unor cauze nepatologice: trecerea de la hrana umeda la cea uscata, trecerea de la hrana uscata la cea umeda, temperatura ridicata a mediului (vara), administrarea unor medicamente. De asemenea, pot exista si cauze patologice, ca de exemplu: insuficienta renala, diabet, dezhidratare, hemoragii cronice, stari posthemoragice, infectii uterine. In cazuri cand pisica bea cantitati mari de apa si urineaza foarte mult, se recomanda consultarea unui medic veterinar.

Daca pisica nu urineaza este foarte grav deoarece aceasta duce la moarte in trei sau patru zile. Pisica trebuie incurajata sa foloseasca ladita cu nisip. Lipsa eliminarii urinei este cauzata de intreruperea productiei renale datorita dezhidratarii, bolilor renale, pierderilor de sange, blocarii uretrei cu cheaguri de sange sau aglomerarilor de cristale.

Cea mai intalnita boala este litiaza urinara care reprezinta formarea de cristale insolubile in urina. Aceasta boala apare mai mult la motani si mai putin la pisici. Prevenirea litiazei urinare se face prin: stimularea consumului de apa, schimbare frecventa a apei din vase, tratarea la timp a infectiilor urinare, folosirea dietelor.

Cand animalul urineaza prea des, dar cu eliminarea doar a catorva picaturi de urina, este vorba despre o iritatie a vezicii urinare care nu permite acumularea cantitatii normale de urina. Cauzele pot fi: diferite infectii, iritatii provocate de cristalele de urina (aparitia litiazei urinare). Se impune vizita la medicul veterinar de urgenta, deoarece animalul are dureri cand urineaza, este chinuit si pot aparea alte complicatii foarte grave (hemoragii sau infectii renale).

Pisica urineaza cu sange datorita unor stari patologice ale aparatului urinar, a unor afectiuni imunologice, toxice sau infectioase care sparg globulele rosii din sange, apoi hemoglobina este eliminata in urina. Sursa sangerarii se poate stabili in functie de momentul aparitiei sangelui in timpul mictiunii.

• Daca sangele apare doar la inceput si apoi dispare, el provine din uretra.
• Daca apare doar la sfarsit, el provine din vezica urinara.
• Daca este uniform distribuit pe toata durata mictiunii, atunci sursa sangerarii se afla in rinichi.

Aceasta problema poate sa fie cauzata de boli deosebit de grave, de aceea trebuie apelat la ajutorul medicului veterinar.

Pisica tuseste sau respira greu – Acestea sunt simptome ce arata iritarea cailor respiratorii, datorita unor infectii, secretii, alergii sau patrunderea unui corp strain (lichid, solid sau gaz). Tusea poate fi provocata de tulburari cardiace, renale sau intoxicatii. In cazul cand pisica s-a inecat cu un obiect ce nu poate fi eliminat, tusea este foarte puternica si de cele mai multe ori insotita de dificultati de respiratie, precum si albastrirea mucoaselor bucala si conjunctivala. Inainte de a fi dusa la medic, trebuie sa i se aplice manevra Heimlich (pentru degajarea cailor respiratorii) sau respiratie artificiala.

Stranuta si ii curge nasul – Aceste simptome apar in cazul unor rinite alergice, provocate de praf, polen, mucegai, diferite substante volatile. Daca apare o scurgere cu puroi de culoare galbuie, atunci este posibil ca pisica sa sufere de Sindromul Respirator Infectios si trebuie vaccinata. Daca scurgerea afecteaza doar o nara poate fi vorba de o infectie a sinusurilor netratata, de un corp strain care a patruns in nas, sau de o infectie dentara. In aceste cazuri pisica va primi consultatie si tratament de la medicul veterinar.

Pisica are vocea schimbata mai ales cand se afla in calduri, atunci mieunatul seamana cu plansul unui copil. Daca vocea e aspra si ragusita este evident ca pisica sufera de laringita si i se poate administra un expectorant usor (ex. sirop de patlagina). Daca starea pisicii nu se imbunatateste in trei zile, are nevoie de un antibiotic recomandat de un medic veterinar.

Problemele oculare pot fi de mai multe feluri:

• Nu mai vede bine cand sufera de cataracta, glaucom sau keratita. Cu cat face mai repede un tratamnet prescris de medic, sansele de vindecare sunt mai mari.
• Are ochii rosii datorita unei conjuctivite provocate de praf, curenti de aer sau de unele boli infectioase. Aceste simptome ale conjuctivitei trec de la sine in cateva zile, in cazuri mai grave cand apar si alte probleme (scurgeri, clipiri dese, fotofobie, umflarea pleoapelor) se recomanda vizita la medic.
• Daca pisica s-a ranit la ochi trebuie localizata rana si de observat daca a ranit globul ocular, corneea sau pleoapele. In cazuri usoare se spala zona cu ser fiziologic sau cu apa fiarta si apoi racita, se aplica un unguent antibiotic special pentru ochi, iar inflamatia se poate reduce prin aplicarea unei pungi cu gheata pe ochiul afectat. In cazurile grave, cand este afectat globul ocular si sangerarile sunt mari, trebuie mers imediat cu pisica la o clinica veterinara.
• Cand pisicii ii curg ochii nu este recomandata folosirea unor produse oftalmologice fara recomandarea medicului, deoarece acestea pot ameliora doar un timp semnele oculare, mascand evolutia unei boli mai grave decat conjunctivita. Cand scurgerile sunt vascoase si purulente este vorba despre anumite infectii severe.

Problemele cu urechile pot fi de mai multe tipuri:

• Durerea de urechi apare datorita otitei, inflamatiei parotidei (glanda de sub ureche) sau prezentei unui corp strain in ureche. Aceste afectiuni se pot agrava, de aceea se recomanda un tratament medical adecvat recomandat de medic.
• Pisica are urechile murdare de multe ori datorita faptului ca urechile ei secreta mai mult cerum decat este normal. Uneori pot sa apara stari patologice: otite externe catarale cu secretii fluide, abundente, sau otite ce prezinta cruste pe urechea ce au o culoare rosie si sunt iritate, sau otite parazitare (raie auriculara) ce se manifesta prin cruste dure, negre, greu de indepartat. Aceste afectiuni pot fi invinse cu un diagnostic si un tratamnet corect. Senzatia de mancarime apare datorita unor alergii si infectii la nivelul urechii, cum este raia auriculara. Tratamentul consta in solutii de uz extern ce contin substante antiparazitare, iar prevenirea este realizata prin limitarea accesului pisicilor in afara casei, astfel se evita contactul cu alte feline care pot transmite boala.
• Pisica nu aude din anumite cauze genetice (cum sunt pisicile albe cu ochi albastri) sau datorita unor cauze ca de exemplu: afectiuni ale timpanului, dopuri de cerum, corpuri straine in canalul auditiv, tumori, tulburari circulatorii la nivelul urechii interne si medii, datorita efectelor toxice ale unor medicamente, afectiunilor creierului si nervilor periferici. Tratamentul este stabilit de medicul veterinar.

Caderea parului se poate datora unor boli, ca de exemplu: raie pe cap (prurit, mancarime, seboree), alergie sau raie sarcoptica (parul cade pe gat si zonele ventrale), micoze (caderea parului pe zonele mari), seboreea cozii (rarirea parului pe coada), alopecie (caderea parului pe torace, membrele posterioare si abdomen). In anumite perioade pisicile naparlesc, iar in cazuri de stres sau cand femelele alapteaza apare iar problema caderii parului. Prevenirea caderii parului se face prin periaj, pieptanat, administrarea unei hrane speciale (cu fibre alimentare ce ajuta tranzitul intestinal), prin administrarea unor vitamine si minerale.

Starea de apatie avertizeaza intotdeauna ca pisica are o problema de sanatate. Piederea chefului de viata impune un control medical imediat deoarece poate ascunde de multe ori o boala grava.

Pisica este agitata cand are un disconfort provocat de o infestatie mare cu purici, cand are dureri datorita coborarii unei pietre din rinichi in vezica urinara, cand are dureri dentare, rabie si altele. In aceste cazuri, pisica trebuie manipulata cu foarte mare atentie deoarece poate zgaria sau musca, se recomanda bagarea ei intr-o cusca de transport si prezentarea de urgenta la un medic veterinar.

Pisica se misca greu cand are dureri articulare produse de o poliartrita care poate avea cauze reumatice, infectioase sau medicamentoase. Infectiile dentare provoaca de cele mai multe ori poliartrite, nefrite sau endocardite. Alte boli care afecteaza mersul pisicii sunt: paralizia membrelor posterioare, luxatiile si fracturile coloanei vertebrale provocate de diferite traume majore (caderi, lovituri etc). In acest caz, pentru a se evita o eventuala paralizie, este necesara interventia de urgenta a medicului veterinar.

Problemele dentare pot provoca aparitia multor boli grave, de aceea se impun masuri de prevenire a aparitiei tartrului: periaj dentar, hrana uscata si vizite dese la medic. Principala afectiune a pisicii este paradontoza provocata de tartru, care in timp se depune pe suprafata dintilor si determina dezlipirea si retragerea gingiei. Infectiile dentare provoaca poliartrite reumatoide, nefrite si endocardite. De asemenea, afectiunile dentare duc la tulburari digestive provocate de masticatia defectoasa.

Animalul se scarpina cand are o reactie alergica generalizata, o crestere a concentratiei bilirubinei in sange, raie, purici, o afectiune nervoasa sau cutanata, o micoza etc. In functie de zona unde se scarpina poate fi identificata si boala: la urechi (otita), la cap (raie), la burta si labe (alergie la contact cu diferite lucruri), pe o anumita zona de pe corp (uneori poate sa treaca de la sine, alteori pot sa apara leziuni cutanate), pe tot corpul (purici). Se recomanda control medical, tratament medicamentos si deparazitare.

Pisica schiopateaza cand simte durere la unul din membre ca urmare a unor leziuni. Cu cat durerea este mai mare, cu atat si leziunea este mai grava. Cand are doar o entorsa sau o intindere musculara, pisica va schiopata doar putin, in cazul unei fracturi, luxatii sau rupturi de ligamente, pisica nu va reusi sa sprijine membrul in pamant, il va tine in suspensie. In cazul unui traumatism, schiopatura apare brusc, in cazul unor afectiuni inflamatorii (artrite, tendinite), afectiuni osoase sau musculare, schiopatura va aparea treptat.

Alte stari patologice care pot provoca schiopatarea sunt: atrofii sau distrofii ale muschilor, artroze, intinderi de ligamente, rahitism, paralizii si pareze. Aceste probleme pot fi remediate cu ajutorul medicului veterinar. Desi pisicile au o structura elastica si robusta, unele situatii aparent inofensive pot provoca traumatisme severe mai ales la pisoii tineri si pisicile batrane.