1 martie este prima zi de primăvară în calendarul nostru, zi în care se dăruiesc mărțișoare, mici podoabe legate cu tradiționalul șnur alb-roșu. Ca semn de prețuire și iubire, copii, femei și bărbați dăruiesc și primesc acest străvechi simbol al primăverii, al norocului, iubirii, prosperității și sănătății.
Curiozități despre 1 martie și mărțișor:
Știați că 1 martie nu este doar prima zi de primăvară și ziua mărțișorului, în această dată sărbătorindu-se Ziua berii în Islanda și Ziua mondială a protecției civile?
Deși în calendarul actual luna martie este a treia lună a anului, în timpul romanilor 1 martie era sărbătorită ca prima zi a anului nou. Din acea vreme a apărut tradiția mărțișoarelor, mici amulete în culorile alb și roșu ce erau dăruite cu urări de sănătate și noroc.
Luna martie era la romani atât prima lună din an cât și luna dedicată zeului Marte, divinitate a războiului și a fertilității, a vegetației. În acea vreme existau în calendar doar iarna și vara, de aceea prima zi a lunii era considerată trecerea de la anotimpul rece la cel cald.
În ceea ce privește istoria poporului român, unele descoperiri arată că exista obiceiul mărțișorului acum 8 000 de ani, mici amulete alb-roșii fiind purtate în jurul gâtului. Geto-dacii confecționau astfel de amulete ce purtau noroc încă dinainte de romanizare,
În ceea ce privește tradițiile poporului român, exista obiceiul ca mamele să lege o monedă legată cu un șnur împletit în culorile alb și roșu la mâna copiilor, această amuletă protejându-i pe cei mici de boli, de deochi și de ghinion.
Fetele purtau la gât monezi din argint legate cu șnurul împletit pentru noroc, dar și pentru a fi protejate de soare. De altfel, mărțișorul este un simbol al soarelui, iar cel ce îl poartă se împrietenește cu astrul.
Și bărbații purtau la mână sau la gât mărțișoare, crezându-se că astfel vor avea parte de sănătate și de recolte bogate în anul agricol ce începea odată cu primăvara.
Alte tradiții de 1 martie spuneau că fetele tinere nemăritate trebuie să se spele cu apă luată de pe frunzele copacilor sau cu zăpadă pentru a avea sănătate, frumusețe și pentru a își găsi ursitul.
Mărțișoarele trebuiau purtate toată luna martie, sau până la Florii. În alte regiuni erau purtate până la sosirea berzelor. După aceasta, șnurul era agățat de creanga unui pom în flori pentru a asigura noroc și bogăție. Tradițiile spun că persoana ce își pune o dorință în timp ce agață mărțișorul pe pom își va vedea dorința împlinită.
Tradițional, mărțișorul dăruit era simbol al prețuirii și iubirii. Persoana confecționa ea însăși aceste mici podoabe pe care apoi le dăruia celor dragi. Și astăzi, cel mai frumos mărțișor este cel făcut de tine.
Nu doar domnișoarele și doamnele primesc pe 1 martie mărțișoare. În unele regiuni precum Moldova se obișnuia și încă se obișnuiește ca și domnii să primească aceste mici podoabe purtate la mână sau la piept.
Mărțișorul, simbol al primăverii, este asociat cu soarele. Există diferite legende despre originea sărbătorii, una dintre cele mai frumoase fiind cea a soarelui venit pe pământ deghizat ca o frumoasă tânără. Fata este răpită și ținută prizonieră de către un zmeu. În lipsa soarelui, toată lumea a căzut într-o tristețe fără ieșire; era frig și întuneric, florile nu mai creșteau, păsările nu mai cântau. Un tânăr se hotărăște să salveze fata provocând zmeul. După o luptă grea, zmeul e doborât și fata frumoasă se eliberează și se ridică pe cer, unde îi este locul. Astfel a venit primăvara și toți s-au înveselit.
Curajosul tânăr ce a salvat soarele zăcea însă rănit și sângele său curgea încet pe zăpadă până ce moartea l-a luat. Acolo unde a curs sângele său zăpada s-a topit și au apărut primii ghiocei. În memoria tânărului ce a salvat soarele și primăvara, lumea va sărbători venirea anotimpului luminos împletind șnurul în cele două culori: roșul ce simbolizează atât sacrificiul tânărului, cât și căldura, dragostea și viața și albul ce simbolizează frumusețea și puritatea, ca și firavii vestitori ai primăverii, ghioceii.
