Educația nu mai este „gratuită” în România, având în vedere apariția unor noi cheltuieli destul de mari, pe care le au părinții din cauza pandemiei de coronavirus. Ele depășesc suma de 7.000 de lei, bani din bugetul familiei. Peste 98% dintre părinți au declarat că au suportat costuri mari, pentru educație, la care nu s-au așteptat. Află care sunt acestea și de ce ele dau bătăi de cap părinților?
Navigare rapidă în articol:
1. Școala nu mai este ce-a fost înainte de pandemie
Încă de anul trecut, când școlile au fost închise prima dată, din cauza pandemiei de coronavirus, mulți părinți s-au gândit la consecințele dramatice pentru copiii lor, mai ales asupra celor mai slabi la învățătură. Specialiștii au precizat faptul că mulți oameni, mai ales din mediul rural, îi vor determina pe copiii lor să renunțe la școală, din cauza pandemiei.
Închiderea școlilor a fost și este în continuare un stres și o provocare majoră pentru părinții care nu au resursele necesare pentru a urmări învățământul la distanță, oferit de școli. De pildă, în familiile cu mulți copii, la care părinții nu pot lucra de acasă, este evident că situația este mai dificilă, în ceea ce privește îndeplinirea așteptărilor profesorilor și a condițiilor de ore online, propuse de școală.
Cheltuielile pentru copii sunt mai mari acum cu învățământul online, s-ar putea spune că școala nu mai este gratuită și accesibilă tuturor.
Părinții care au o situație financiară puțin mai bună, se descurcă mai bine cu acest sistem de școală online, ei plătesc și bani pentru meditații, pentru a oferi copiilor posibilitatea de a învăța mai bine la anumite materii.
În ziua de azi, pandemia de coronavirus a scos în evidență diferențele sociale care apar între familiile cu copii, care au un impact mare asupra modului de educație și creștere a copiilor, dar și asupra modului cum ei vor reuși în viață. Educația părinților sau gradul lor de cultură, condițiile sociale și economice ale vieții pot afecta performanțele copiilor. Nivelul de educație al părinților are consecințe asupra vieții copiilor.
Educația copilului reprezintă mai mult decât educația în școală.
România este pe primul loc în clasamentul european al analfabetismului funcțional.
Milioane de tineri din țara noastră termină liceul și nu au cunoștințele de bază.
Conform statisticilor, aproximativ 42% dintre tinerii din România:
- Nu înțeleg un text atunci când îl citesc la prima vedere
- Au mari dificultăți în efectuarea operațiilor matematice simple
- Nu au capacitatea de a face deducții logice simple
- Cunoștințele lor generale despre oameni, univers și societate sunt foarte limitate.
Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a spus că: „42% dintre tinerii de 15 ani din țara noastră sunt analfabeți”.
Studiile arată că la nivel global, peste 796 milioane de oameni au dificultăți de alfabetizare. În Europa, unul din cinci tinerii cu vârsta de 15 ani au abilități slabe de citire. Specialiștii estimează că aproximativ 13 milioane de copii, cu vârsta mai mică de 15 ani, sunt analfabeți. De asemenea, ei precizează că aproximativ 55 milioane de adulți, care au vârsta mai mică de 65 de ani, au probleme de alfabetizare.
2. Cheltuieli mari pentru părinți
Cheltuieli familiale cu meditația copiilor
Una din cheltuielile principale pe care le au părinții în fiecare lună, este cea cu meditațiile. Indiferent de nivelul de studii, părinții fac eforturi pentru copiii lor, ca aceștia să aibă parte de meditatori la discipline precum sunt – Limba și literatura română, Matematică, Engleză și altele.
Părinții își doresc pentru copiii lor mai multă educație, să studieze în particular, pentru că au ajuns la concluzia că școala nu mai este ce-a fost înainte de pandemie. Ei sunt dezamăgiți de învățământul din ziua de azi, consideră că „asta nu mai este școală„. Nu li se pare adecvat modul cum se derulează orele online, spun că în acest mod copiii nu mai sunt atenți, cum erau atunci când orele se țineau la școală, în sălile de clasă, când copiii stăteau în bănci.
În ideea de a-i determina pe copii să evolueaze, să învețe mai mult, ei plătesc ore de meditație, mai ales la trei discipline – Matematică, Limba și lieratura română și Engleză. Meditațiile se plătesc destul de mult, mai spun părinții, dar au rolul de a suplini lacunele pe care le au copiii la aceste materii. Deși costurile cu meditațiile se ridică la câteva milioane lunar, părinții preferă să reducă cheltuielile în altă parte, cu alte lucruri și să plătească pentru aceste ore suplimentare, de studiu cu profesorii în particular.
Cât costă meditațiile?
Din ceea ce au spus părinții, ei plătesc:
- 35-50 lei/ședința la Limba română sau la Matematică, pentru o oră și jumătate, în provincie; în oreșe costurile pe ședință poate fi mai mari
- 150 lei/ședință la Limba română sau alte discipline, pentru elevii de liceu, care se pregătesc pentru admiterea la facultate.
Serviciile de tip Școală au crescut de la 10% la 20%
Sociologul Ciprian Grădinaru, de la Salvați Copiii România a spus că: „Aceste servicii au crescut în perioada pandemiei, comparatv cu 2018-2019, pentru că părinții nu au putut lucra de acasă, în timpul perioadei de închidere a școlilor, pentru a-și supraveghea copiii. Ei au apelat la astfel de servicii de tip Școală pentru a-și supraveghea copiii mici, pe care nu aveau cum să-i lase singuri. Costul mediu pentru aceste servicii ajunge la 4.200 lei, deci dublu valoarei din anul 2018 „.
Achiziționarea de laptopuri și tablete pentru copii
Ciprian Grădinaru a menționat și faptul că „părinții au și cheltuieli legate de echipamentele IT, ei au fost nevoiți să cumpere laptopuri și tablele pentru copii, care costă destul de mult, dar și softuri educaționale și platforme digitale care nu sunt gratuite”.
Costul mediu pentru tablete și laptopuri ajunge la 2.800 lei. Suma poate crește la 5.800 lei, dacă se ține cont și de cheltuielile cu telefoane mobile și camere web.
Alte cheltuieli pe care le au părinții sunt:
- Cheltuieli cu rechizite școlare
- Cheltuieli cu diferite materiale de studiu, cum ar fi cărțile recomandate de profesori
- Cheltuieli cu ieșiri, echipamente informatice și altele.
