Un copil optimist va crede în sine și în binele din lume. Specialiștii spun despre copii că nu se nasc optimiști dar pot deveni astfel prin experiențele lor și cu ajutorul părinților. Ei au capacitatea de a uita experiențele rele mai ușor decât adulții și au o doză de optimism sau de pesimism moștenită de la părinți. Genele pot influența tulburările emoționale și comportamentale ale copiilor, în procent de 10% la băieți și de 27% la fete.
Educația este foarte importantă în dezvoltarea copilului. Educația pozitivă poate transforma copilul într-o persoană optimistă. Educația negativă poate schimba stările emoționale ale copilului, îl poate transforma într-o persoană pesimistă.
Navigare rapidă în articol:
- Cum îți înveți copilul să manifeste recunoștință?
- Efectul pe care îl are părintele asupra copilului
- Cum îți motivezi copilul spre succes?
- Părinții optimiști îi inspiră pe copii.
Cum îți înveți copilul să manifeste recunoștință?
De ce este important să-ți încurajezi copilul să fie recunoscător? Psihologii spun despre copiii care știu să fie recunoascători că au șanse mari de a fi fericiți. În general oamenii care manifestă recunoștință tind să fie optimiști în ceea ce privește viitorul lor. A fi recunoscător poate aduce mari beneficii celor din jur și întregii lumi. Oamenii optimiști sunt mai echilibrați, mai fericiți, au capacitatea de a lupta pentru visele lor și de a face din această lume un loc mai bun.
Cum poți deveni un om optimist? Ai nevoie de o doză de recunoștință. Despre asta este vorba și la copii. Ei trebuie încurajați de părinți să fie recunoscători pentru lucrurile din viața lor.
Sfaturi pentru părinți
Când ceva trebuie schimbat în viața lui, copilul trebuie învățat să privească această schimbare ca pe o oportunitate. Dacă va regreta că a apărut o anume schimbare neașteptată într-o situație (când și-a dorit ceva foarte mult) el poate fi un copil pesimist. Dacă va fi învățat să privească lucrurile dintr-un unghi diferit, să vadă partea plină a paharului, va fi transformat într-un copil optimist.
Recunoștința se poate învăța și se poate manifesta în diverse momente. Despre ea se vorbește în familie. Părinții trebuie să-l învețe pe copil să fie recunoscător pentru o plimbare, pentru că a primit o jucărie, etc.
Copilul trebuie să fie conștient de lucurile pozitive din viața lui și astfel el va deveni optimist și mai sănătos. Dacă își amintește de lucruri frumoase va fi tentat să caute mereu astfel de lucruri în viața lui. Acest mod de viață – de conștientizare a lucrurilor bune din viață și de manifestare a recunoștinței – este recomandat și adulților nu doar copiilor. Emoțiile pozitive, cum ar fi recunoștința, pot face viața unui om mai frumoasă, să conștientizeze legătura cu alte persoane, să devină optimist și fericit.
Copilul trebuie să experimenteze recunoștința ca temă a educației lui de zi cu zi. El trebuie să înțeleagă valoarea unei experiențe, a unei persoane sau a unui lucru. Trebuie obișnuit să-și exprime aprecierea față de ceea ce i se întâmplă bun în viață, de exemplu să fie recunoscător dacă o persoană face ceva frumos pentru el.
Copilul trebuie să se gândească la ceea ce îi face viața valoroasă. Este important să fie politicos, să știe să spună „mulțumesc” dar ar trebui să facă mai mult decât atât. Este vorba despre acest sentiment de recunoștință pe care copilul trebuie să-l aibă, este vorba despre empatie, conexiune emoțională și entuziasm.
Efectul pe care îl are părintele asupra copilului
Copilul trebuie să trăiască bucuria propriei existențe. Recunoștința este în esență o emoție pozitivă. Prin această emoție viața capătă sens, o semnificație aparte și se poate înțelege mai bine legătura dintre oameni. Specialiștii spun despre oamenii care au o atitudine recunoscătoare că:
- Au o satisfacție mai mare în viață
- Au o sănătate mai bună
- Sunt mai fericiți
- Au relații sociale mai bune.
Copilul trebuie educat în acest sens încă de mic, pentru a deveni un copil optimist. Personalitatea sa socială, cognitivă, emoțională, se dezvoltă treptat și astfel modelează în mod activ viața sa proprie. În acest fel copilul poate dobândi abilitățile de viață pentru a putea relaționa cu succes.
Părintele trebuie să aibă grijă de copilul lor, ca acesta să aibă un comportament recunoscător. Prin această educație este promovată personalitatea lui. Acest lucru este realizat și de educatori sau de învățători, în grădinițe și în școli. Recunoștința poate ajuta la consolidarea relațiilor existente și la promovarea unor relații noi. În acest mod se consolidează conexiunile sociale și se ajută copiii să aibă încredere mai mare în capacitatea lor de a obține experiențe pozitive pe viitor.
Recunoștința este o emoție pozitivă prin care copiii învață să-și dezvolte abilitățile de viață. Gândurile pozitive le pot întări personalitatea, de aceea contează ca astfel de sugestii pozitive (prin care se practică recunoștința) să fie promovate încă din copilărie.
Fii un exemplu pozitiv și un model de recunoștință pentru copilul tău!
Ca părinte, trebuie să demonstrezi copilului tău că tu însuți îți arăți recunoștința pentru diverse situații, să fii un exemplu pentru el. Nu este foarte simplu, uneori poate fi chiar dificil. În opinia psihologiilor, părinții greșesc față de copii prin faptul că una spun și alta fac. Una din greșelile părinților în educația copiilor este că ei spun teoretic despre valorile familiei dar nu le aplică. Ei spun mereu despre ce este bine, dar nu fac ceea ce spun.
Nu este suficient ca un părinte să-i spună copilului să fie recunoscător dacă el nu-și exprimă recunoștința în viața sa. Ideea este ca părintele să-i arate copilului său că prețuiește lucrurile bune care se petrec în viața sa: că se bucură de o plimbare, de o vacanță, de o zi frumoasă și alte aspecte mai mult sau mai puțin importante. Un părinte pesimist care se va plânge mereu de lucruri mici, care are obiceiul de a protesta și a critica, va transforma un copil optimist într-un copil pesimist. Un părinte optimist are șanse mari de a avea un copil optimist.
Recunoștința trebuie învățată în familie
Copilul trebuie să știe să aprecieze alte lucruri, poate învăța asta de la părinții lui, care sunt un exemplu pentru el. Părinții trebuie să comunice cu copilul într-un mod relaxat, prietenos, astfel fiecare poate să-și prezinte experiențele sale, să le analizeze, să poarte discuții. Este bine să-l învețe pe copil să prețuiască ceea ce a învățat din experiențele sale, să aprecieze chiar și lucrurile mici care par neimportante.
Copilul poate învăța ceva chiar și din lucrurile mai puțin bune, din situații ciudate. Specialiștii spun că un copil trebuie să înțeleagă faptul că ceea ce azi îl face să sufere îl poate ajuta să devină o persoană mai bună pe viitor. Orice experiență – bună sau rea – este o experiență de viață din care poate învăța ceva.
Copilul este obișnuit să mulțumească pentru daruri dar recunoștința este mai mult decât un sentiment cald de apreciere. Ea trebuie înțeleasă ca un sentiment de binevoință față de o persoană, ca pe o demonstrație emoțională.
Recunoștința trebuie să-l motiveze pe copil să acționeze pozitiv pentru cei din jur, să aibă acțiuni neegoiste, să se gândească și la binele altora. În acest fel, recunoștința devine o bază a dezvoltării unui comportament pozitiv care este spre binele copilului dar și al celor din jur. Părinții care educă copilul în acest sens trebuie să știe că recunoștința este o virtute și un mod prin care îl face pe copil să devină o persoană optimistă.
Un copil care manifestă această emoție de recunoștință nu va fi un copil egoist sau pesimist, va deveni un copil optimist. Prin urmare, recunoștința trebuie înțeleasă de copil că derivă din plăcerea emoțională, că este un lucru pozitiv, care duce la fericirea și bunăstarea lui. Recunoștința poate fi învățată de copil, încă de la vârstă fragedă, ea caracterizează atitudinea și comportamentul acestuia.
Cum îți motivezi copilul spre succes?
Pentru ca să ai un copil optimist, altruist și recunoscător trebuie să-l ajuți să fie motivat, să se concentreze asupra motivației interioare. Ca părinte este bine să discuți cu copilul tău despre modul în care se simte el atunci când ajută alte persoane. Dacă el ajunge să simtă recunoștință acest lucru îi poate îmbunătăți starea de spirit, sănătatea, bunăstarea generală. Prin această educație, copiii obțin anumite beneficii care îi motivează să se simtă mulțumiți.
Un copil trebuie să aibă și puțină libertate, să nu fie sufocat de părinți cu grija lor. Laudele în viața copilului au o importanță mare dar trebuie să fie sincere și niciodată exagerate. Prin acel sentiment de independență el se va forma să facă alegeri sănătoase și obținând rezulate bune, va fi răsplătit pentru propriul lui comportament pozitiv. Copilul va învăța să-și dezvolte un sentiment de recunoștință și se va dezvolta frumos din punct de vedere emoțional ca om. Părintele trebuie să-i dea copilului ocazia de a lua propriile decizii.
Un copil care are o atitudine recunoscătoare va fi un copil optimist și va avea următoarele avantaje:
- Își va folosi abilitățile să înțeleagă și să obțină o calitate pozitivă a vieții.
- Va pune acent pe ceea ce îl face să fie mai bun.
- Va fi mai încrezător și mai pozitiv, va lupta să aibă o viață productivă.
- Va deveni un om extrovertit, tolerant, conștiincios, ambițios și mai puțin nevrotic.
- Va ști ce decizii să ia pentru a avea relații pozitive cu oamenii din jur și cum să obțină bunăstarea personală.
Cultivarea recunoștinței în viața de zi cu zi
Specialiștii spun că recunoștința este legată de:
- Empatie – Oamenii empatici au tendința de a simți mai multă recunoștință și se simt mai bine în prezența oamenilor care sunt la fel de recunoscători.
- Optimism – Oamenii care sunt recunoscători au o atitudine pozitivă față de viață.
- Adoptarea perspectivelor – Oamenii recunoscători au un grad mai mare de intenție, de ambiție și entuziasm. La ei riscul de a suferi de depresie este mai mic decât la cei care nu și-au dezvoltat abilitatea de a fi recunoascători. În plus, prin recunoștință oamenii au un sentiment de conectare mai mare cu alți oameni și astfel îi pot ajuta sau sfătui.
- Orientare spirituală – Recunoștința îi ajută pe oameni să fie mai buni, ceea ce este de apreciat.
- Modestie – Recunoștința promovează formarea comportamentului și a relațiilor sociale pozitive.
Printr-o educație și o atitudine pozitivă părinții pot avea un copil optimist.
Părinții optimiști îi inspiră pe copii
Fiecare părinte trebuie să fie pozitiv, să ofere o doză de optimism copilului său. Pentru a fi fericiți, părinții trebuie să gândească pozitiv și astfel vor reuși să treacă mai bine peste dificultăți. O persoană care gândește pozitiv are capacitatea de a depăși cu ușurință problemele care pot să apară în viață. Ei trebuie să învețe acest lucru și pe copilul lor, să le urmeze exemplul.
Părintele trebuie să-l educe pe copil astfel încât să devină un om optimist. Dacă reușesc acest lucru înseamnă că i-au oferit o calitate foarte importantă care îl va ajuta enorm în viață. Psihologii spun că această calitate este cheia unei vieți fericite. Indiferent de cât de bogat este, un om optimist va ști să ducă o viață de care să fie mulțumit.
Gândirea pozitivă contează enorm pentru a fi fericit. Oamenii fericiți nu sunt nici mai inteligenți, nici mai bogați decât alți oameni. Ei au abilitatea de a fi recunoscători și obțimiști, de a vedea binele din viața lor.
Gândirea pozitivă la copil este importantă. Beneficii:
- Un copil care va gândi pozitiv va fi mai curios și mai deschis, va fi optimist în legătură cu viața sa.
- Cu siguranță va da atenție la experiențele pozitive și va ști să se adapteze, să facă față la dificultăți, va ști cum să se stăpânească în caz de conflicte.
- Va fi mai încrezător, mai echilibrat din punct de vedere emoțional, va avea stimă de sine.
- Va deveni o persoană optimistă, iar această atitudine va avea un efect bun asupra stării sale interioare și asupra sănătății sale.
- Nu va fi predispus la depresie, anxietate și stres.
- Va avea un sistem nervos puternic și un sistem imunitar care va funcționa bine.
Cum reacționează părinții la problemele copiilor
Când copiii lor se află în situații dificile este posibil ca părinții să nu știe cum să reacționeze. Astfel de situații pot fi: probleme școlare, probleme sociale, lecții grele, certuri la școală cu alți copii, rezultate slabe la învățătură și altele.
Părinții se pot comporta astfel:
- Unii își încurajează copiii să încerce singuri să-și rezolve problemele pe care le au.
- Alții recunosc că nu știu ce să facă și lasă lucrurile în voia soartei.
- Sunt părinți care își sfătuiesc copiii să aibă o atitudine optimistă și să vadă partea pozitivă a lucrurilor. Astfel copiii sunt încurajați să persevereze, să încerce să găsească soluții să rezolve situația.
- Unii părinți au crize de nervi, lasă emoțiile să le scape de sub control. În acest mod ei își descurajează copiii și le scade stima de sine. Copiii nu mai învață nimic, copie comportamentul părinților și nu vor reuși să facă față în viitor la situații dificile. Ei devin frustrați de fiecare dată când se confruntă cu vreo problemă. Ei trebuie să înțeleagă că în viață este important să fii ambițios și să nu te dai bătut când apare vreun obstacol.
Atitudinea pozitivă la copii
Un copil nu se naște optimist sau pesimist. Aceste atitudini se stabilesc de la vârstă fragedă și sunt învățate. Dacă un copil este îngrijit și tratat cu dragoste, se va simți în siguranță. El va dezvolta o încredere mare în forțele proprii și în alte persoane și astfel va avea o imagine pozitivă asupra lumii. Pentru a fi un copil optimist el trebuie să primească încredere și iubire de la părinți.
Dacă în familie apar conflicte, el poate avea încrederea zdruncinată și astfel poate ajunge în situația de a fi respins de alți copii sau de a avea dificultăți la școală. Un copil trebuie să primească sprijin de la părinți pentru a se simți protejat, iar în plus trebuie să fie învățat să depășească singur dificultățile.
Copii fericiți, părinți liniștiți
Copiii trebuie educați să fie fericiți, să devină optimiști și astfel:
- Vor fi mai sănătoși și mai veseli
- Vor avea o atitudine mai pozitivă
- Vor avea mai mulți prieteni
- Vor fi mai populari
- Vor avea performanțe mai bune la școală
- Mai tâziu, ca adulți, vor avea mai mult succes la locul de muncă.
Psihologii spun că optimismul îi ajută pe copii în viață. În educație acest lucru este foarte important. Este o rețetă a fericirii. Fiecare părinte trebuie să insufle optimismul la copiii lui, deoarece astfel îi ajută să fie mai puternici și mai încrezători.
Alte avantaje:
- Un copil optimist poate fi mai fericit.
- Un copil optimist poate avea rezultate mai bune la învățătură.
- un copil optimist va fi un copil curajos.
Timpul petrecut alături de copii este foarte important pentru dezvoltarea acestora. Copiii trebuie să-și înțeleagă propriile sentimente – pozitive și negative – astfel vor ști cum să reacționeze atunci când se vor confrunta cu situații și sentimentele neplăcute. Comunicarea în familie ajută în educația copiilor.
Prin conversație aceștia descoperă ce sentimente au, învață să perceapă nevoile pe care le au și să-și exprime dorințele. Copiii au nevoie de puțină libertate, dar trebuie să li se dea și anumite sarcini (care nu trebuie să fie prea ușoare) prin care să experimenteze și să învețe lucruri noi.
