Microbiomul unui bebeluș este foarte important pentru sistemul imunitar al acestuia. Încă de la naștere, bacteriile din microbionul din intestin au un rol important legat de digestie, dezvoltare, metabolismul alimentelor și activarea imunității. Microbinul este un amestec unic de bacterii intestinale și începe să se formeze chiar înainte de naștere. Acesta are rol și în producerea de neurotransmițători care afectează comportamentul și funcția cognitivă.
În timpul sarcinii, bacteriile se schimbă treptat și astfel ajung la un anumit stadiu la naștere. Acestea împreună cu bacteriile eliberate prin laptele matern sunt o parte fundamentală a sănătății unui nou-născut.
Bacteriile din intestinul sugarului interacționează cu sistemul imunitar, sistemul hormonal și sistemul nervos, având un impact esențial asupra creșterii și maturizării organismului. Procesul prin care microbiomul intestinal se formează este influențat de mai mulți factori, printre care tipul nașterii (naturală sau prin cezariană), administrarea de antibiotice și modul de alimentație în primele luni de viață.
Diferențele în compoziția microbiană pot avea efecte de durată, influențând atât dezvoltarea fizică și funcțiile cognitive, cât și predispoziția către anumite afecțiuni de-a lungul vieții. O mai bună înțelegere a acestor mecanisme poate ghida strategiile de îngrijire a nou-născuților și sprijinul acordat părinților.
Stresul în sarcină poate afecta microbiomul bebelușului, influențând sănătatea și dezvoltarea lui pe termen lung
Studiile cercetătorilor au scos la iveală faptul că starea de bine a unei femei în timpul sarcinii influențează sănătatea viitorului ei copil. Stresul din această perioadă delicată poate modifica microbiomul bebelușului încă dinainte de naștere, având un impact asupra dezvoltării lui emoționale și cognitive. Stresul din timpul sarcinii are un impact asupra hormonilor, ce includ și cortizolul. Hormonii stresului afectează microbionul intestinal al mamei și al copilului.
Specialiștii au observat că mamele care trec prin niveluri ridicate de stres au o probabilitate mai mare de a avea copii predispuși la dificultăți de atenție, hiperactivitate sau comportamente impulsive, uneori până în anii adolescenței.
Microbiomul intestinal joacă un rol important în reglarea axei hipotalamo-hipofizo-adrenale (HPA), care controlează răspunsul organismului la stres prin producția de cortizol. Deși nu este încă clar dacă microbiomul influențează direct această axă, cercetătorii spun că bacteriile intestinale pot stimula producția de citokine proinflamatorii. Aceste citokine activează axa HPA, generând un efect indirect asupra răspunsului la stres.
Studiile au arătat că stresul, fie el acut sau cronic, crește nivelul de cortizol, ceea ce face peretele intestinal mai permeabil. Astfel, substanțele bacteriene pot pătrunde în circulație, declanșând un cerc vicios de inflamație și dezechilibru între stres, microbiom și inflamație sistemică.
Stresul prelungit reduce diversitatea bacteriană din intestin și modifică echilibrul speciilor benefice, cum ar fi lactobacillus, ceea ce este asociat cu creșterea citokinelor inflamatorii. Aceste modificări pot contribui la apariția unor comportamente anxioase, evidențiind legătura puternică dintre sănătatea intestinală și starea mentală.
Așadar, este foarte important ca gravida să fie protejată, susținută și răsfățată de soț și alte persoane din familie. Momentele de liniște, dragostea celor din jur și grijile mai puține sunt daruri mari pentru femeie în această perioadă, dar și după naștere, cât și pentru copilul ei încă din primele clipe ale vieții lui.
Protejează-ți bebelușul! Redu stresul în sarcină pentru un microbiom sănătos și o dezvoltare armonioasă!
Hormonii de stres, precum cortizolul, pot modifica echilibrul microbian al mamei, iar aceste schimbări se pot transmite copilului, influențând sănătatea lui pe termen lung. Vestea bună este că există câteva modalități simple, prin care viitoarele mame își pot proteja atât propriul echilibru, cât și pe cel al bebelușului. Acestea includ:
- Practicarea tehnicilor de relaxare, precum respirația profundă și plimbările zilnice
- Evitarea situațiilor stresante
- Mișcarea în aer liber pentru reducerea tensiunii și îmbunătățirea stării de spirit
- Odihna de calitate, cu un program de somn regulat și momente de pauză pe parcursul zilei
- Alegerea unei alimentații echilibrate și bogate în nutrienți, care să susțină atât microbiomul mamei, cât și dezvoltarea sănătoasă a copilului
- Grija față de propria stare emoțională în timpul sarcinii
- Conectarea emoțională cu familia și prietenii, pentru susținere, relaxare și încurajare.
Studiile cercetătorilor arată că dieta mamei din timpul sarcinii poate cauza schimbări mari, de lungă durată, la copil. De exemplu, o dietă bogată în grăsimi, aditivi și îndulcitori artificiali poate produce obezitate la mamă și la copil. Prin folosirea unor fibre proteice în dieta gravidei se poate reduce riscul de obezitate.
Dozele de antibiotice trebuie reduse sau chiar eliminate la mamă. Utilizarea antibioticelor în perioada de sarcină are un efect asupra bebelușului. Acestea cresc riscul de supraponderabilitate la copil.
Stresul matern poate fi transmis din generație în generație. Prin urmare, eliminarea stresului este esențială pentru a avea un copil sănătos, fără hiperactivitate și deficit de atenție.