Poluarea aerului este supranumită de cercetători pericolul invizibil și a devenit una dintre principalele cauze de mortalitate la scară globală. Un studiu recent a demonstrat o asociere între expunerea la aerul contaminat și creșterea probabilității de nașteri înainte de termen, precum și apariția unor greutăți corporale reduse la nou-născuți.
Naștere prematură și greutate redusă la bebeluși
Printre cei mai periculoși poluanți ai aerului se numără particulele fine PM2.5. Raportul mondial privind calitatea aerului în anul 2023 a plasat India pe poziția a treia între cele mai afectate țări de pe glob. În acest context, o echipă de cercetători din India a analizat modul în care expunerea la PM2.5 influențează sănătatea femeilor însărcinate și a copiilor lor.
De asemenea, un colectiv de cercetători de la Universitatea din California, Irvine, a evidențiat printr-un studiu din anul 2024 că inhalarea particulelor foarte mici din aer (numite PM2.5, cu dimensiuni de cel mult 2,5 micrometri) precum și a componentelor asociate acestora (printre care carbonul negru și nitrații) poate crește considerabil riscul ca o sarcina să se finalizeze cu o naștere prematură spontană. Această situație reprezintă un pericol major atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Investigația a fost coordonată de specialiști în domeniu și anumite organizații. Rezultatele au fost publicate în revista JAMA Network Open.
S-a concluzionat faptul că mecanismele care duc la declanșarea prematură a nașterii sunt complexe și încă insuficient explicate, însă analiza cercetătorilor arată clar că poluarea atmosferică joacă un rol important. Este nevoie de măsuri concrete pentru reducerea acestui risc, mai ales în comunitățile unde sărăcia, lipsa zonelor verzi și expunerea la factori de mediu precum fumul incendiilor forestiere sau temperaturile extreme amplifică vulnerabilitatea femeilor însărcinate.
Particulele în suspensie de tip PM2,5 și PM10 nu doar că provin din surse diferite, dar și structura lor chimică variază considerabil. Poluarea cu PM2,5 este asociată în special cu procesele de ardere – benzină, motorină, petrol sau lemn – însă aceste activități contribuie și la formarea unei părți din particulele PM10. În schimb, PM10 are o gamă mai diversă de origini: praful ridicat de pe șantiere de construcții, depozitele de deșeuri ori terenurile agricole, incendiile și eliminarea toxinelor prin arderea resturilor, emisiile industriale, particulele transportate de vânt de pe solurile neacoperite, dar și elementele biologice precum polenul sau fragmentele bacteriene.
Cercetarile s-au bazat pe date provenite din peste 400.000 de nașteri unice, înregistrate între anii 2008 și 2018 în rețeaua de sănătate Kaiser Permanente din sudul Californiei. Au fost evaluate legăturile dintre nașterea prematură și expunerea la PM2.5, împreună cu cinci compuși ai acestora: nitrați, sulfați, amoniu, materie organică, carbon negru. Analiza a fost aprofundată prin integrarea unor factori suplimentari, precum prezența spațiilor verzi, influența fumului provenit din incendii și valorile maxime ale temperaturii zilnice pe durata sarcinii.
Poluarea cu PM2,5 și PM10, risc major pentru sănătate
Particulele fine din aer, cunoscute sub denumirile PM2,5 și PM10, au fost legate de numeroase probleme medicale. În cazul celor mai mici dintre ele (PM2,5) chiar și o expunere scurtă – de până la o zi – poate duce la creșterea riscului de deces prematur, la internări pentru afecțiuni cardiace și respiratorii, episoade de bronșită, atacuri de astm, vizite frecvente la urgențe și apariția unor simptome respiratorii acute.
Copiii, sugarii și persoanele în vârstă cu boli cronice sunt categoriile cele mai vulnerabile. Conform datelor prezentate de Global Burden of Disease al OMS: PM2,5 este poluantul atmosferic cu cel mai mare impact asupra sănătății, atât la nivel global, cât și în Statele Unite.
PM10 are efecte mai bine documentate în ceea ce privește expunerile de scurtă durată, fiind corelat cu agravarea unor boli respiratorii deja existente, în special astmul și BPOC, ceea ce duce frecvent la spitalizări și tratamente de urgență.
Pe termen lung, contactul constant cu PM2,5 – câteva luni sau chiar ani – este asociat cu decese premature la persoanele cu afecțiuni cronice cardiovasculare și pulmonare, dar și cu o dezvoltare pulmonară deficitară la copii. Efectele de durată ale PM10 sunt mai dificil de stabilit, însă există dovezi care indică o legătură cu mortalitatea de cauză respiratorie. În plus, o evaluare realizată de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) în 2015 a confirmat că particulele provenite din poluarea aerului exterior contribuie la apariția cancerului pulmonar.
