Deseori starea de boala la iepuri nu este vizibila, ea fiind clara doar intr-o forma avansata a evolutiei, fapt ce face ca sansele de recuperare sa fie foarte mici. De aceea este indicat sa se observe zilnic comportamentul si aspectul animalului, modul de consum al apei, hranei si de realizare al defecarii.
Iepurii si afectiunile lor:
Variola iepurilor – Este o boala infectioasa si molipsitoare care apare la iepurii de casa si se manifesta prin eruptii pe mucoase si piele, care in cazuri foarte grave duce la decesul animalelor. Boala apare datorita unui virus variolic care face parte din familia Poxviridae, care este sensibil la cloroform si eter, dar rezistent la mediul extern, la substantele antiseptice, la intuneric si cruste.
Boala se poata lua pe cale digestiva, cutanata sau respiratorie, prin contactul direct intre animalele sanatoase si cele infectate, prin insecte hematofage, sau prin alte surse de timpul vaselor contaminate, furajelor, custilor, apei infectate etc. Odata patruns in organism, virusul da nastere unor eruptii cutanate care se pot agrava prin intermediul florei secundare de infectie si astfel sa duca la aparitia altor boli – gastroenterita, pneumonie, septicemie.
Primele simptome care apar in forma acuta a bolii sunt: iepurii fac febra, au fata modificata, sunt apatici, fac diaree si dupa o scurta perioada in care slabesc foarte mult pot deceda cam in 2-5 zile. In faza normala a bolii apar leziuni cutanate ca niste pete de culoare rosie, care se transforma in pustule sau leziuni hemoragice. Iepurii prezinta eruptii pe pielea urechilor, buzelor, pleoapelor, scrotului, perineului, in zona nazala si bucala. De asemenea sunt afectati si ochii, apare conjunctivita mucopurulenta deseori cu cheratita ce duce la perforarea corneei si alte complicatii. Eruptii apar si pe buze, gingii, limba si pe organele genitale.
Boala dureaza 5-7 zile si produce victime mai ales in randul exemplarelor tinere, in proportie de 80-90%. La adultii care rezista, spre final boala se prezinta sub forma unor cruste care se elimina incet. Iepurii care s-au vindecat raman totusi purtatori de virus si pot raspandi infectia.
In combaterea bolii nu exista un tratament foarte eficient, de aceea cel mai bine este ca iepurii bolnavi sa fie izolati si urmariti cu atentie, iar apoi sa se faca o decontaminare severa a custilor sau a locului unde au stat animalele infectate.
Pentru tratament se recomanda administrarea de Cloramfenicol in furaje, albastru de metil in apa de baut, astfel prevenindu-se aparitia unor complicatii bacteriene. Leziunile animalelor infectate se pensuleaza cu antibiotice si glicerina iodata.
Fibromatoza iepurilor – Aceasta boala infectioasa nu este molipsitoare, este de natura virala si se recunoaste prin faptul ca genereaza aparitia unor fibroame in tesutul conjunctiv de sub piele, mai ales in regiunea extremitatilor. Este cunoscuta si sub denumirea de Fibromul Shope. Boala este determinata de virusul variolic ce apartine genului Leporipoxvirus, care este sensibil la caldura, devine inactiv la 55ºC si se conserva la 10ºC.
Boala are un caracter sezonier si se transmite prin intermediul intepaturilor unor insecte hematofoge, pe cale transcutanata. In organismul insectelor virusul poate supravietui vreme indelungata. Apare spontan la iepurii salbatici din Europa sau America de Sud si mai rar la iepurii de casa. Iepurii de camp nu contacteaza boala, sunt mai rezistenti.
Procesul de dezvoltare al fibroamelor are trei stadii: in primul apare inflamatia acuta, in al doilea apar fibroamele bine evidentiate, iar in al treilea incepe regresia lor. Evolutia bolii este lenta, in regiunea extremitatilor apar noduli de diferite dimensiuni, mici de cativa milimetri sau mari de cativa centimetri. Deseori fibroamele pot persista si 5 luni si apar in regiunea vulvara, pe pleoape, bot, urechi, membre, in zona perianala si abdominala-ventrala. Aceasta boala are o evolutie benigna si nu este cunoscut un tratament eficace pana in prezent. In sangele animalelor bolnave apar niste anticorpi specifici neutralizanti.
Mixomatoza iepurilor – Virusul mixomatozei apartine familiei Poxviridae si produce aceasta boala infectioasa si molipsitoare, care genereaza tumefactii edemice la nivelul pielii. Virusul rezista la actiunea factorilor chimici si fizici, poate fi distrus doar dupa o actiune indelungata cu solutie de fenol 3%, permanganat 0,2%, formol 5% si sublimat 2%. Boala afecteaza mai mult iepurii de casa si iepurii salbatici. Rasele de iepuri Belgian si Angora sunt foarte sensibile la aceasta boala. De asemenea iepurasii tineri rezista greu la aceasta boala. Cand boala apare pentru prima data poate produce mortalitate ridicata intr-o crescatorie de iepuri.
Virusul se transmite prin intermediul animalelor bolnave, a celor care au avut deja boala sau prin furaje, vase contaminate sau apa de baut infectata. Insectele hematofage transmit boala pe cale directa, cei mai periculosi fiind tantarii, paduchii, puricii.
Boala poate fi de trei forme: nodulara, respiratorie sau maladia butonilor rosii si negri (ce apare la iepurii de Angora).
Forma principala a bolii este cea nodulara, care se prezinta sub forma unor tumefactii edemoase in regiunea organelor genitale, pe abdomen sau zona perianala, dar si pe urechi, bot si pleoapele ochilor. Pielea se cuteaza, devine friabila, nodulii cresc si ingreuneaza urechile, deformeaza zonele pe care apar, creeaza un aspect urat iepurelui.
La inceput animalul mananca normal, apoi incepe de slabeasca tot mai mult si dupa 10-14 zile moare. La iepurii mici, care sunt sau nu intarcati apare mai mult forma respiratorie a bolii, care are o evolutie rapida si duce la moartea animalelor in doar 3-10 zile. La iepurii de Angora apare maladia butonilor rosii si negri care se manifesta prin eruptii mari de 2 cm, rosiatice, mai tarziu maronii sau negre.
Iepurii bolnavi au splina umflata, pleoapele ingrosate, cu o crusta purulenta, cu noduli cenusii sau maronii, cu diametrul de 3 mm. Corneea este infiltrata cu sange, pielea botului, buzelor si nasului este ingrosata si plina cu puroi. In regiunea dorsala si scrotala pielea este groasa de 2 cm, are cruste cenusii rosiatice, apare necrozata si infiltrata cu sange. Pe membrele anterioare si posterioare apar noduli moi, de culoare cenusie-rosiatica, de diferite dimensiuni.
Cand apare boala, se separa animalele sanatoase de cele bolnave, se fac dezinfectii si decontaminari serioase in custi si incaperi, de mai multe ori, din trei in trei zile, cu soda caustica 2%. Aceasta boala fiind foarte grava si molipsitoare impune eutanasierea animalelor bolnave si arderea cadavrelor. Animalele sanatoase trebuie obligatoriu vaccinate.
Boala hemoragica – Aceasta boala este produsa de Calcivirus si afecteaza mai ales iepurii de camp si iepurii domestici, mai mult masculii decat femelele. Boala este cunoscuta si sub denumirea de septicemia hemoragica, maladia hemoragica a iepurilor, sau sindromul iepurelui european.
Sunt cazuri cand boala evolueaza foarte repede, de la cateva ore pana la o zi, avand o forma supraacuta si cazuri cand evolueaza in cateva zile, avand o forma acuta. Simptomele care apar sunt: animalul este apatic, anorexic, are secretii hemoragice nazale, stari nervoase si tipa inainte de moarte.
Animalele au ficatul marit, cu necroze si hemoragii in masa lui, prezinta fenomene congestivo-hemoragice in anumite organe interne, fac gastroenterita catarala hemoragica, au leziuni la aparatul respirator, splina este tumefiata, apar hemoragii mici in rinichi si miocard.
Profilaxia consta in folosirea vaccinului Hemovirovac, care se administreaza subcutanat – o doza de 1 ml la 2-3 saptamani. Animalele bolnave se sacrifica, iar cele sanatoase se izoleaza si se vaccineaza.
Leucoza iepurilor – Este o viroza foarte rara, molipsitoare, cunoscuta si sub numele de leucemia limfoblastica. Animalul slabeste foarte mult, are ficatul marit, de culoare galbena-maronie, cu focare albicioase. De asemenea si rinichii sunt mariti, au focare cenusii-galbui si multe leziuni. Boala este foarte grava, nu are tratament, de aceea combaterea ei se realizeaza prin eutanasierea animalelor si dezafectarea crescatoriei de iepuri.
Stafilococia – Acesta boala infectioasa apare foarte frecvent la iepuri si este produsa de Staphylococcus. Acest virus este rezistent la factorii de mediu, la temperaturi ridicate, dar este sensibil la antibiotice de tipul: eritromicinei, tetraciclinei, neomicinei si penincilinei. Boala afecteaza in special iepurasii mici pana la varsta cand sunt intarcati si apare de multe ori datorita faptului ca nu au fost respectate conditiile de igiena. Infectia apare de la animalele deja bolnave sau de la asternutul din crescatorie infectat.
La iepuri boala poate avea o forma acuta, piosepticemica sau o forma exematoasa-ulcerativa. Prima forma este mortala si se recunoaste usor dupa aparitia unor abcese la iepurasi in zona labelor, coapselor, spatelui si abdomenului. Forma ulcerativa se manifesta prin aparitia in zona labelor a unor ulcere si eroziuni acoperite de cruste groase si negricioase, care sunt dureroase pentru iepurasi, de aceea ei evita deplasarea.
Animalele bolnave trebuie izolate imediat, iar cusca femelei-mame trebuie schimbata. Tratamentul consta in antibiotice, iar femelele care au contactat boala nu vor mai fi folosite la reproducere.
Campilobacterioza – Este o boala infectioasa care afecteaza iepurii tineri, nou-nascuti. Se caracterizeaza prin tulburari digestive si este transmisibila si la om. Boala este produsa de bacterii ce sunt sensibile la streptomicina, bactericina si gentamicina, si rezistente la tetraciclina, rimfamicina si lincomicina.
Infectia se transmite prin apa si furajele contaminate, iar germenul se elimina prin fecale. Tulburarile digestive care apar la animalele infectate fac ca evolutia bolii sa fie acuta. Principalele simptome sunt: animalele au stari depresive, devin anorexice, au diaree apoasa, se dezhidrateaza si mor in 48 de ore.
Profilaxia consta in asigurarea unor conditii igienice si de alimentatie corespunzatoare. Animalele bolnave se trateaza cu antibiotice, care se administreaza in apa de baut, timp de o saptamana.
Am un iepure care are Miros de puroi la urechi si nu stiu ce sa fac