Gradina Botanica din Cluj-Napoca este spatiul unde esteticul si stiinta, relaxarea si cercetarea se imbina armonios, formand un important loc de recreere pentru clujeni, un punct de atractie important pe harta turistica a orasului si un centru de excelenta in cercetare pentru studentii Universitatii Babes-Bolyai.
Gradina Botanica, fondata in 1920, de catre Alexandru Borza, se afla pozitionata in partea sudica a orasului, pe o suprafata de peste 14 ha, fiind prezente aproximativ 10.000 de specii atat din tara, cat si de pe intreg mapamondul, organizate tematic: sectorul ornamental, compartimentul fito-geografic, compartimentul sistematic, sectorul economic si sectorul plantelor medicinale.
Istoria acestei impresionante gradini nu a inceput in 1920, istoria este mai veche, si poarta pregnant amprenta evenimentelor istorice, precum si a realitatiilor economice.
Punctul de plecare in istoria acestui paradis verde, il reprezinta anul 1872, cand a fost infiintata Universitatea Franz Josef, catedrei de botanica anexandu-i-se o vasta gradina botanica. Pana in anul 1920, cand avea sa se puna bazele Gradinii Botanice din Cluj, actuala gradina va suferi mai multe transformari, direct legate de viziunile si deciziile directorilor, dar mai ales de lipsa fondurilor financiare. Din 1872 si pana in 1920, ceea mai mare parte a gradinii ramane neamenajata din lipsa de bani. Pe parcursul Primului Razboi Mondial, 1916-1919, pe aceasta suprafata se cultivau legume si zarzavaturi si se adaposteau refugiati maghiari.
Marea Unire a determinat nationalizarea universitatii, iar la conducerea acesteia au fost adusi profesori in afara ei. Este momentul in care prof. Alexandru Borza preia catedra de biologie si incepe sa lucreze la planul de realizare a Gradinii Botanice din Cluj. In aceasta perioada sunt achizitionate mai multe suprafete de teren, printre care si cea corespunzatoare paraiasului Tiganilor, precum si arealul a doua confluente ale paraului.
De asemenea, se construiesc actualele podete de lemn, precum si un pod mare de trecere peste parau. Se deruleaza lucrari ample de desfundare a peste 35000 mp de teren necesar amenajarii sectorului sistematic, si se construieste un adevarat sistem de conducte, apeducte, turnul de apa, bazinete pentr asigurarea apei necesare. Acest sistem exista si in prezent. De exemplu, turnul de apa, in prezent, este folosit pentru vederea panoramica a gradinii si orasului.
Planul de amenajare a sectiunilor gradinii au fost realizate de un botanist si nu de un peisagist, ceea ce inseamna ca s-a acordat prioritate rationamentelor stiintifice, aspectele estetice trecand pe un plan secund.
In 1923, au fost finalizate investitiile hidrotehnice ale gradinii: barajul de pe paraul Tiganului, castelul de apa, bazinetele, apeductele, bazinul de colectare a apei, etc. Tot in acelasi an au fost definitivate aproape in intregime amenajarea compartimentului sistematic al gradinii. In paralel, s-a amenajat Gradina Japoneza, cu elemente arhitecturale specifice, precum si cu formatiuni vegetale, ornamantale specifice Asiei Orientale. Gradina japoneza respecta structura unei gradini clasice, cu un pod de piatra curbat, alaturi poarta sacra, fantana de piatra, cele 4 laterne de piatra.
La 25 iunie 1925, Gradina Botanica si-a deschis portile publicului larg.
Lucrari importante nu au mai fost efectuate pana in anul 1960, cand au fost date publicului serele mari, cu 6 compartimentari. Intre 1963-1964 s-au efectuat lucrari de asfaltare a arterelor principale, precum si de consolidare a Gradinii Japoneze. In 1986 au inceput lucrarile de refacere a fundului unitatii lacustre din Gradina Japoneza, lucrari care nu sunt finalizate nici in prezent din lipsa de fonduri. Ca urmare, lacul este secat.
Asa cum am precizat la inceputul articolului, Gradina Bitanica din Cluj-Napoca este structurata in mai multe compartimente: ornamental, fito-geografic, sistematic, economic si medicinal.
Sectorul ornamental se remarca prin diversitate, culoare pe parcursul intregului an, atat prin sutele de specii lemnoase, cat si a plantelor ornamentale. Primavara ochiul este incantat cu peste 120 taxoni de lalele, branduse, narcise, zambile. Pentru sezonul cald, peste 350 varietai de tandafiri si alte plante ornamentale specifice intregului mapamond sunt prezente.
Compartimentul fito-geografic cuprinde gradina japoneza si gradina romana.
Gradina japoneza, amenajata in stilul gy-no-niwa, cuprinde elemente specifice atat floristic, cat si ca design: poarta sacra, podul curbat de piata, fantana de piatra, etc.
Gradina romana, denumita si Gradina lui Pliniu, este dominata de statuia zeitei Ceres, statuie flancata in partea dreapta si stanga de doua sicrie adevarate descoperite in siturile arheologice al orasului roman Napoca.
Compartimentul sistematic este sectorul care ocupa cea mai mare parte din suprafata Gradinii Botanice din Cluj, aproximativ 4 ha. Este dominat de prezenta a doua sere mari. S-au cultivat plante din zona ecuatoriala, tropicala, subtropicala. Cele doua sere sunt amenajate in 6 compartimente distincte: sera cu plante acvatice (nufarul amazonian, trestia de zahar, papirus, plante mangrove), sera cu palmieri (peste 80 de specii de palmieri ornamentali sau industriali adusi din Australia, Ile Canare, Asia si Japonia), sera cu plante din zona mediteraneana si Australia, sera cu plante suculente, cu bromaliacee, sera cu ferigi si orhidee.
Comparimentul economic cuprinde plante cultivate in functie de modul lor de folosire: alimente, tehnice, furajere, melifere si tinctoriale.
Compartimentul medicinal unde sunt cultivate plante medicinale cuprinse in Farmacopeea Romana.
Asadar, daca sunteti doar prin tranzit in Cluj sau locuiti in oras, nu ezitati sa intrati in paradisul verde al Gradini Botanice din Cluj.