De ce este copilul neascultator, de ce este deseori dificil sa il linistiti, sa il faceti sa va asculte si sa respecte ce ii cereti? A concluziona simplist ca este pur si simplu un copil obraznic nu ne duce nicaieri, iar a tipa la el sau a-l pedepsi nu este o solutie eficienta pe termen lung – copilul se linisteste, poate, pe moment de teama, insa se va purta din nou rau…
Este foarte important sa incercam, ca parinti, sa intelegem de ce este copilul neascultator – de ce se poarta asa cum se poarta si de ce refuza sa asculte. A cunoaste cauza comportamentului este singura cale pozitiva si cu adevarat eficienta de a aborda situatia. Afland cauza pentru care el nu asculta sau se poarta rau, puteti gasi si cai de a-i vorbi si de a schimba comportamentul pe termen lung.
De ce este copilul neascultator si “obraznic”
Nu intelege sau nu retine ceea ce ii cereti – trebuie sa invatati sa ii vorbiti clar si concis, pe intelesul sau. Daca incepeti un lung discurs, copilul isi pierde interesul foarte repede si nu mai asculta ceea ce ii spuneti – insa nu din intentia de a va sfida, ci din plictiseala. Cand ii vorbiti copilului, vorbiti cat mai simplu, cereti-i clar ce doriti sa faca si nu uitati sa ii repetati daca pare ca a uitat!
Dati intotdeauna ordine intr-un mod dur. Daca modul de a-i cere sa faca ceva este unul ca de armata, o comanda, un ordin, copilul poate refuza sa asculte deoarece se simte tratat rece, dur si fara consideratie: “fa X acum”, fa Y acum, fa asa cum zic imediat”. A invata ca si copilul are nevoie de respect si a invata sa ii vorbiti nu ca unui copil care are datoria sa asculte orbeste, ci ca unui copil care are nevoie de respect este important. Vorbiti-i asa cum vreti sa vi se vorbeasca (cum ar trebui sa sune o cerere pentru ca voi sa o ascultati?)… Nu trebuie sa renuntati la tonul strict si autoritar, ci sa alegeti cuvintele cu grija pentru a nu face cererea sa sune ca o comanda.
Testeaza limitele – copilul este uneori neascultator din pura curiozitate de a vedea ce veti face daca el nu va asculta! Nu doreste neaparat sa va sfideze, ci doreste sa exploreze limitele si comportamentele care pot fi sau nu pot fi trecute cu vederea. Cand ii cereti sa faca ceva, el poate deveni curios ce se intampla daca nu va face ce trebuie. Iar daca ii permiteti sa se poarte astfel, va continua, de aceea trebuie sa ii cereti de mai multe ori strict si calm sa faca ceea ce trebuie, aratandu-i ca exista limite clare a ceea ce tolerati si ce nu tolerati. Prin testarea limitelor, copilul ajunge sa le cunoasca.
Se impune si isi cere independenta – copilul este cel care trebuie sa faca mereu ce i se cere, care trebuie sa asculte si sa se supuna parintilor. Si cu cat creste, cu atat doreste sa fie mai independent si sa se impuna. Pentru ca nu i se permite sa ia decizii si i se spune mereu ce si cum sa faca, copilul va ajunge sa respinga autoritatea, cerandu-si dreptul la autonomie. Nu va mai face ce i se cere, nu va mai asculta mereu de parinte, deoarece s-a saturat sa i se comande, sa fie controlat si doreste sa aiba putina putere. Este bine sa ii lasati o marja de libertate, sa ii permiteti sa faca unele alegeri, sa il ascultati si voi pe el cand are ceva de spus.
Se simte nedreptatit – poate ca modul in care i-ati vorbit a fost dur sau rece; poate ca l-ati pedepsit si el considera pedeapsa nedreapta; poate ca i-ati refuzat o cerere… O cauza frecventa pentru care un copil e neascultator este faptul ca simte ca nu l-ati tratat corect si astfel el se razbuna.
Doreste atentie – cand copilul este neascultator si adopta comportamente exagerate, o posibila cauza este aceea ca el se simte ignorat, nebagat in seama. Des, copilul neascultator este un copil neascultat – parintii uita sa ii acorde atentie, sa vorbeasca cu el si sa asculte ce are el de zis. A capata atentie – chiar in sens negativ – este de preferat decat a se simti ignorat de cei din jur. Asadar, copilul doreste sa se simta important, apreciat, bagat in seama, ascultat – in caz contrar, gaseste o cale de a atrage atentia…
Copilul este pasiv-agresiv. Agresivitatea pasiva este uneori un raspuns la agresivitatea perceputa de copil in casa, in familie. Cand este expus ca martor sau ca tinta agresivitatii (verbale, fizice), copilul acumuleaza tensiuni si devine el insusi agresiv. Iar agresivitatea pasiva se manifesta la copil prin ignorarea parintilor, refuzul de a ii asculta si de a le vorbi, chiar refuzul de a sta in aceeasi camera cu ei.
Se plictiseste – copilul poate fi neascultator si obraznic din pura plictiseala. Cand nu are cum sa isi elibereze energia debordanta altfel, va incepe sa faca nazbatii diverse. Lipa activitatilor care sa ii consume energia, sa il tina ocupat, sa il stimuleze fizic si intelectual duce la descarcarea energiei prin prostioarele pe care le fac deseori copiii.
Ii este lene! De ce nu asculta copilul si nu face ce ii cereti – pentru ca ii cereti des sa faca lucruri prea grele, care nu ii plac sau care il plictisesc. Copilul este greu de convins ca trebuie sa faca ceva, in special sarcini domestice. Nimanui nu ii place munca – in special daca nu capata o rasplata pentru munca sa! Si cand ii cereti sa se apuce de treaba, auziti “putin mai incolo”… A il ajuta cand ii cereti ceva dificil, a face impreuna treburile si a-i oferi o rasplata oarecare (ii dati voie sa faca ceva placut) dupa ce termina ceea ce are de facut sunt cai sa il convingeti sa isi duca la capat sarcinile.
