Colide de Crăciun 2021 – Magia Sărbătorilor de iarnă

0
3

Sărbătorile de iarnă sunt un motiv de bucurie pentru întreaga familie. În Ajun se spun și se ascultă colinde, desprinse din cultura noastră populară. În aceste timpuri folclorul a devenit o necesitate, iar păstrarea și transmitera lui este o obligație a celor ce sunt urmașii demni ai acestor meleaguri.

Navigare rapidă în articol:

  1. Colide de Crăciun din folclorul românesc
  2. Colinde de Mihai Eminescu
  3. Colide de Crăciun românești

1. Colide de Crăciun din folclorul românesc

blank

Scoală gazdă din pătuţ

“Scoală gazdă din pătuţ/ Florile dalbe,/ Şi ne dă un colăcuţ./ Florile, florile dalbe./ Că mămuca n-o făcut/ Sâtă rară n-o avut./ Pe când sâta-o căpătat,/ Covata i s-o crăpat./ L-o sfădit mama pă tata,/ Di ce s-o crăpat covata,/ Când covata s-o lichit,/ Cuptioru s-o prăhulit./ Când cuptioru o tocmit,/ Anu Nou o şi zânit.”

Închinarea păstorilor

“Noi umblăm şi colindăm,/ Florile dalbe,/ Pe Dumnezeu căutăm,/ Alergarăm şi-L aflarăm/ În iesle la boi născut./ Vântul dulce tragănă,/ Pruncul de mi-L leagănă./ Ploaia caldă Fiul scaldă,/ Neaua ninge nu-L atinge./ Pruncul mâinile-şi întinde,/ Maica Sfântă le sărută,/ La pământ plecându-ne,/ Şi noi sărutându-le./ Bucuroşi să-l prăznuim,/ Cu daruri să-l dăruim./ Cu steble albe de flori/ Şi-o oaie cu miel prior.”

Iată vin colindători

“Iată vin colindători,/ Florile-s dalbe,/ Noaptea pe la cântători./ Şi ei vin mereu mereu/ Şi ne-aduc pe Dumnezeu./ Dumnezeu adevărat,/ Care pe noi ne-a-nvăţat./ Cum e bine să trăim,/ Prin El să ne mântuim.”

Sculaţi, sculaţi gazde mari

“Sculaţi, sculaţi gazde mari/ Hai ler, floare de măr/ Sculaţi voi români plugari/ Că vă vin colindători/ Hai ler, floare de măr/ Sara pi la cântători/ Ei nu vă fac nici un rău/ Hai ler, floare de măr/ Dar v-aduc pe Dumnezeu/ Ş-un porumb mândru lăit/ Hai ler, floare de măr/ Di la Apus o vinit/ Cu-o creangă de busuioc/ Hai ler, floare de măr/ Să aibă gazda noroc/ Cu-o creangă de măgerean/ Hai ler, floare de măr/ Să trăiască, la mulţi ani!”

Maicile de la Cămârzani

“Din cer senin, un cor divin/ Se-aude lin cântând…/ Păstori cu har, pe culmi apar,/ Miei albi în dar ducând…/ O stea din zări, veghind cărări,/ Spre depărtări arzând…/ Conduce magi, cu daruri dragi,/ În albi desagi ducând…/ Şi-un prunc plăpând cu chipul blând/ Sta surâzând tăcut/ Iar mama Sa îl legăna/ Şi toţi se bucurau/ Şi cerul sfânt şi-acest pământ/ S-au luminat prin Prunc/ Şi s-au sfinţit şi s-au slăvit/ Acei ce L-au primit/ Iar noi văzând, ne închinăm/ Şi chipu-I sărutăm/ Cu dor ai Lui voind să fim/ Şi-n veci să Il slăvim/ Din cer senin, un cor divin/ Se-aude lin cântând…”

Dumnezău şâ Pătru Sfânt

“Dumnezău şâ Pătru Sfânt, colindăm/ Coborât-o pe pământ/ Cel Domnuţu-i bun./ În mijlocul satului, colindăm/ La casa bogatului/ Cel Domnuţu-i bun./ Bună sara om bogat, colindăm/ Gata-i cina de cinat?/ Cel Domnuţu-i bun./ Gata-i cina, nu-i de voi, colindăm/ Că-i de alţi boieri ca noi./ Cel Domnuţu-i bun./ Dumnezău s-o supărat, colindăm/ De la bogat o plecat./ Cel Domnuţu-i bun./ La marginea satului, colindăm/ La casa săracului:/ Cel Domnuţu-i bun./ Bună sara om sărac, colindăm/ Gata-i cina de cinat?/ Cel Domnuţu-i bun./ Gata-i cina cât o fi, colindăm/ Cât o fi, om împărţi/ Cel Domnuţu-i bun./ Dumnezeu s-a bucurat, colindăm/ Şi pe toţi i-a săturat/ Cel Domnuţu-i bun.”

Coborâta, coborât

“Coborâta, coborât/ Florile dalbe de măr/ Coborâta, coborât/ Maica Sfântă pe pământ/  Florile dalbe de măr/ Maica Sfântă pe pământ./ Şi-o umblat din casă-n casă/ Nimeni, de mas, nu o lasă/ Când o fost colea de seară/ Şi-o aflat o poiecioară/ Şi-aşternut de fân uscat/ Şi-o născut mândru Împărat/ Care ne-o răscumpărat/ De la muncile din iad.”

Citește și:  Sfaturi pentru o viață liniștită și plăcută pentru persoanele în vârstă

2. Colinde de Mihai Eminescu

Acest colind al lui Mihai Eminescu are 4 strofe și a apărut sub titlul “Colinde colinde” în ediția postumelor din anul 1902.

“Colinde, colinde,/ E vremea colindelor!/ Căci gheața se întinde/ Asemeni oglinzilor.

Și tremură brazii,/ Mișcând rămurelele,/ Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele.

Se bucur’ copii,/ Copii și fetele!/ De dragul Mariei/ Își piaptănă pletele.

De dragul Mariei,/ Și al Mântuitorului,/ Lucește pe ceruri,/ O stea călătorului.” (Colinde, colinde – versuri Mihai Eminescu)

Vezi aici un video cu această poezie:

3. Colide de Crăciun românești

Sus în vârful muntelui

“Sus în vârful muntelui/ Ai, lerui Doamne,/ În mijlocul codrului./ Îmi sunt două lemnişoare:/ Bradul verde, teiul alb./ Şi-amândouă se sfădesc./ Zise bradul către tei:/ Măi teiule frate-mi eşti,/ Cu mine ce te sfădeşti?/ Că eu sunt un lemn de brad/ La toţi oamenii li-s drag./ Tu eşti tei putregăios/ Şi nu eşti nici de-un folos./ Ba eu sunt un lemn de treabă/ Că toţi meşterii mă-ntreabă,/ Care unde mă găseşte/ De icoane mă croieşte./ Pe margini mă zugrăveşte/ Cu aur mă poleieşte./ Şi-n biserică mă bagă/ Toată lumea mi se roagă;/

La biserică mă duce/ Tot poporu-şi face cruce./ În biserică mă pune/ Oamenii să mi se-nchine./ Tu bradule răşinos/ Tu nu eşti nici de-un folos./ Ba eu sunt un lemn de treabă/ Că toţi meşterii mă-ntreabă,/ Care unde mă găseşte/ De şindrilă mă croieşte./ Din mine fac şindrila/ De-acopăr biserica./ Că de n-ar fi şindrila/ În biserică-ar ploua,/ Aurul ţi s-ar strica/ Şi-ar fi amar de cinstea ta./ Acesta-i bradul stufos/ Acesta-i Domnul frumos./ Aceasta-i tufa stufoasă/ Aceasta-i Doamna frumoasă.”

Trei crai de la răsărit

“Trei crai de la răsărit/ Spre stea-au călătorit/ Şi-au mers după cum citim,/ Până la Ierusalim./ Acolo dac-au ajuns,/ Steaua-n nori li s-a ascuns;/ Şi le-a fost a se plimba,/ Prin oraş a întreba:/ Unde s-a născut? zicând,/ Un Crai mare de curând?/ Iară Irod împărat,/ Auzind, s-a tulburat;/ Pe crai grabnic i-a chemat/ Şi în taină i-a-ntrebat./ Ispitindu-i, vru setos/ Ca să afle pe Hristos./ Craii dacă au plecat/ Steaua iar s-a arătat/ Şi a mers pân-a stătut/ Und-era pruncul născut/ Şi cu toţi s-au bucurat/ Pe Hristos dac-au aflat/ Cu daruri s-au închinat/ Ca unui Mare-mpărat.”

Lerui lerui lerui lerui ler

“Lerui lerui lerui lerui ler/ Sus pe cerul înstelat/ Mândra stea s-a arătat/ Şi cu flori de măr în mână/ Se coboară peste stână/ Îngerii cântând din cer/ Lerui ler/ Într-un grajd sărac de lemn/ Din cetatea Betleem/ Într-o iesle-n rece scut/ Domnul lumii s-a născut/ Iar afară-i frig şi ger/ Lerui ler/ Merg păstorii de se-nchină/ Celui ce-adus lumină/ Şi peste acest pământ/ Pace de la Domnul Sfânt/ Lăudând pe cei din cer/ Lerui ler/ Iară dinspre răsărit/ Trei magi, trei crai au pornit/ Lui Mesia de se-nchină,/ Steaua Domnului lumină/ Strălucind ca prins pe cer/ Lerui ler, leru-i ler.”

Asta-i casa cea frumoasă

“Asta-i casa cea frumoasă,/ Florile dalbe,/ Cu icoanie luminoase./ Florile, florile dalbe./ La fereşti cu flori domnieşti,/ Pă la uşi cu flori die rugi./ La obloace busuioace,/ La obloace busuioace,/ Păstă masă cruce trasă,/ Păstă pat cruce de brad,/ Iar la masă cinie şede?/ Şede gazda ce frumoasă./ Cu-n pahar de vin în mână,/ La ci-n-vin la toţi le-nchină./ În cea mână busuiocu,/ Să aibă gazda norocu.”

S-ar putea să te intereseze și articolul: Felicitări și mesaje de Crăciun – Citate celebre ale unor scriitori care îți vor aduce Magia Crăciunului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.