Cafeina (sau cofeina) este o substanţă produsă natural de anumite plante sau artificial, multe băuturi şi alimente fiind îmbogăţite cu aceasta. Este un stimulent şi poate fi încadrat în categoria drogurilor uşoare, legale, deoarece provoacă modificări la nivelul sistemului nervos şi poate crea dependenţă.
Dacă un consum moderat de cafeină oferă o stare temporară de energie, de concentrare, nu astfel stau lucrurile când este depăşită doza recomandată. Dar care este aceasta? În ceea ce priveşte adulţii, se oferă o cantitate recomandată de între 200 şi 350 miligrame zilnic (maxim 400 mg). Totuşi, sensibilitatea la cafeină depinde de fiecare persoană şi în general de masa corporală: cu cât eşti mai mic, cu atât ar trebui să consumi mai puţină.
Având în vedere acest fapt, specialiştii sfătuiesc părinţii să urmărească atent produsele consumate de către copii: dacă nu putem exclude complet substanţa din dieta celor mici, este vital să o limităm. Astfel, un adolescent de peste 14 ani nu ar trebui să consume mai mult de 100 miligrame (maxim!), iar un copil mai mic mai mult de 40 miligrame (alţi specialişti sunt mult mai drastici, recomandând doze sub 10 mg – desigur, depinde şi despre ce vârstă discutăm, unui copil de 3-4 ani nu trebuie să i se dea deloc).
Ce efecte poate avea cafeina la copii?
În cantităţi moderate, cafeina oferă o stare de concentrare mentală şi energie (efectele, este clar, nu sunt aceleaşi la fiecare). Părinţii însă ştiu foarte bine că puţină cafeină poate duce la hiperactivitate, exces de energie, dificultate de concentrare, o stare de agitaţie neplăcută la copii. Nu îi calmează, ci îi face mai anxioşi şi iritabili.
Un alt rezultat al consumului se referă la dezvoltarea cerebrală. Deşi o doză limitată are ca efect temporar creşterea alertei şi concentrării mentale, în rândul copiilor şi adolescenţilor lucrurile stau altfel. Consumul regulat (chiar dacă e vorba doar de sucuri) poate afecta dezvoltarea sistemului nervos central. Un studiu din Elveţia efectuat pe şobolani arată că un consum de cafeină în perioada pubertăţii afectează calitatea şi durata somnului, produce modificări comportamentale (consumatorii erau mai anxioşi) şi produce anumite întârzieri în dezvoltarea cerebrală. S-a corelat consumul cu rezultatele şcolare slabe, de altfel.
Alte efecte demonstrate ale consumului de cafeină la copii şi adolescenţi?
Stări de ameţeală, dureri de cap şi stomac, insomnie, probleme ale sistemului osos (cafeina duce la lipsă de calciu), deshidratare, probleme cardiace (nu doar palpitaţii). De asemenea, deoarece cafeina consumată de copii se găseşte în mare parte în băuturile carbogazoase şi energizante, trebuie adăugat nivelul de zahăr conţinut de acestea şi cel de „calorii goale” (ceea ce contribuie la supraponderalitate).
De unde provine cafeina consumată de copii?
Studiile arată o creştere alarmantă a consumului de cafeină în rândul copiilor şi adolescenţilor, aproximativ 70% dintre aceştia consumând zilnic o sursă de stimulent. Nici un părinte nu îi oferă copilului cafea, bineînţeles (deşi în rândul adolescenţilor a crescut mult consumul de cafea, ceea ce poate avea efecte cât se poate de grave, după cum s-a menţionat). Orice părinte ştie să aibă grijă la consumul de ciocolată, ciocolată caldă, băuturi energizante sau anumite ceaiuri.
Problema este că diverse băuturi şi alimente sunt îmbogăţite cu această substanţă, produse care uneori sunt dedicate exact copiilor şi adolescenţilor: băuturi carbogazoase (chiar şi sucurile dietetice, sucurile cu „multivitamine”, iced-tea, nestea, lapte cu cacao, toate o conţin), bomboane (chiar şi unele cu mentă!), acadele, jeleuri, gume de mestecat. Şi îngheţata (în general, cea cu ciocolată sau cafea), batoanele de ciocolată pline de vitamine (ba şi unele cu cereale!), diverse prăjituri ambalate, siropuri, toate sunt surse „grozave” de cafeină pentru copil. La fel, chiar unele medicamente (de cap, pentru tuse) sau apa de gură pot conţine substanţa.
Poate că nu este o exagerare că specialiştii atrag atenţia că azi până şi copiii de 3 ani sunt consumatori fideli de cafeină! Efectele – multe posibile, toate neplăcute. Marea problemă? Nu toate produsele conţin specificaţii clare şi nu toate persoanele stau să urmărească fiecare etichetă şi ambalaj.
De aceea, chiar dacă nu putem evita acest stimulent care pare a fi introdus în atâtea tipuri de produse, este cât se poate de important să verificăm ce şi cât consumă copilul (înainte de a ne teme că are depresie, deficit de atenţie, insomnie sau alte tulburări, să verificăm care poate fi cauza primară a acestor stări).
 este o substanţă produsă natural de anumite plante sau artificial, multe băuturi şi alimente fiind îmbogăţite cu aceasta.){kind=link}