Maladia Carre numita jigodia sau febra canina este o boala foarte contagioasa de natura virala care afecteaza cainii.
Agentul patogen – virusul – care provoaca boala a fost depistat in anul 1905 de Carre si a fost confirmat printr-o epidemie virala manifestata la un numar mare de caini si care a fost confirmata de specialistii in domeniu, oamenii de stiinta care se ocupa de studiul bolilor infectioase. Acest virus care provoaca maladia Carre este foarte rezistent atat la factori fizici cat si chimici, la temperaturi ridicate sau foarte scazute sub minus zero grade.
Febra canina poate sa apara la cainii de toate varstele, indiferent de rasa. Cele mai multe cazuri au fost inregistrare la pui, dar mai putin la cei care inca nu au fost intarcati. Pentru prevenirea bolii cateii trebuie vaccinati de mici si astfel ei nu se mai imbolnavesc. Ei pot primi imunitate si de la femela-mama, insa aceasta dureaza doar 2 saptamani, apoi daca nu primesc vaccinul corespunzator se pot infecta si pot suferi de aceasta boala.
Simptomele in cazuri de febra canina:
Perioada de incubatie a virusului este de 2-4 zile, sau de 2-3 saptamani, in functie de varsta cainelui si de rasa, de virulenta virusului si de starea de sanatate a animalului. Boala poate fi cronica, acuta, tipica sau atipica, intr-o forma mai usoara.
Unele simptome sunt foarte clare, altele de abia se observa.
Cand boala se manifesta ca fulgerul, poate sa dureze 2-3 zile, cainele face febra, are loc cresterea temperaturii corpului, isi pierde pofta de mancare si refuza sa mai manance. In cele din urma boala se agraveaza, cainele intra in coma si moare.
In cazul in care boala este acuta, ea dureaza cam 2-4 saptamani. Cainele face febra la 39,5-41ºC si prezinta aceste simptome timp de 15 zile. Are o stare de apatie, depresie, are frisoane si delireaza. Nu mai raspunde imediat cand este strigat, chiar se face ca nu aude, sta intr-un loc retras si intunecat, devine capricios si mananca foarte putin. Are stari de greata, varsaturi, la nas prezinta cruste uscate, la colturile ochilor are secretii lichide si purulente ceea ce face ca pleoapele sa se lipeasca intre ele.
Respiratia devine greoaie, apare senzatia de tuse uscata si probleme la tractul gastro-intestinal cu stari diareice. Fecalele sunt cu cheaguri mici de sange si particule nedigerate de mancare. Cainele scade in greutate, pe piele apar eruptii cu pete rosii, basici cu un lichid galben sau verzui. Treptat bubele se usuca, se transforma in cruste si dispar.
Pana la sfarsitul bolii sistemul nervos al cainelui este afectat destul de grav. Acest lucru face sa apara spasme musculare la nivelul membrelor si muschilor masticatori, apar pareze si paralizii, pierderea vederii, mirosului si auzului, convulsii si apoi se ajunge la moartea animalului.
Metode de prevenire si tratament ale febrei canine:
- Initial medicul ii injecteaza cainelui intramuscular gluconat de calciu, vitamine din complexul B. De regula vitaminele pot fi administrate subcutanat cat si intramuscular, doza depinde de greutatea cainelui. Tratamentul se continua cu alte solutii ce au rolul de a-i restabili metabolismul, acestea sunt preparate injectabile.
- Daca animalul are afectat sistemul nervos, are convulsii si anumite ticuri, problema devine mai complicata pentru ca in acest caz tratamentul devine mai dificil. Pentru nevrite si dureri i se da medicamente analgezice si aspirina.
- Infectiile bacteriene vor fi tratate cu streptomicina sau alte antibiotice in cazul in care apar complicatii la boala cu stafilococi, pneumococi sau streptococi. Foarte buna in acest caz este tetraciclina administrata pe cale orala sau intramuscular.
- Cainele care prezinta tulburari ale tractului gastro-intestinal are nevoie de un tratament cu furazalidon pentru combaterea diareei.
- Alimentatia cainelui este foarte importanta, aceasta trebuie sa contina mancare dietetica. Astfel se recomanda carnea de vita, ficatul de vita, ouale fierte, laptele, branza de vaci, iaurtul. Alimentatia trebuie completata cu suplimente de minerale si vitamine pentru consolidarea sistemului imunitar.
- Cainii sanatosi trebuie vaccinati impotriva maladiei Carre, la 3 luni, la 6 luni, la 12 luni si din acel moment o data la 6 ani.
- In cazul in care exista mai multe animale bolnave, acestea trebuie izolate in carantina si tratate corespunzator. Adapostul trebuie dezinfectat cu solutie de hidroxid de sodiu si formol, iar animalele care se afla in apropiere si nu sunt infectate trebuie obligatoriu vaccinate si hranite sanatos cu alimente proaspete pe baza de carne si bogate in vitamine.
- Jigodia este o boala infectioasa care daca nu este prevenita prin vaccin sau tratata la timp duce la stari febrile, inflamarea mucoaselor, instalarea pneumoniei, deterioarea sistemului nervos si moartea animalului.
