Statisticile arată că aproximativ 70% din populația SUA suferă de acest fenomen. Sindromul impostorului se manifestă pe scară largă, este comun deși nu se vorbește despre el, spun cercetătorii. Cu siguranță el afectează foarte mulți oameni și din țara noastră, atât femei cât și bărbați. Orice om care a simțit o lipsă de încredere, care are stări de anxietate și depresie, care crede că nu își merită realizările și că nu este suficient de bun, se confruntă cu acest sindrom.
Există în general 5 tipuri de oameni, despre care se spune că au acest sindrom și anume: perfecționistul, superman ori superwoman, geniul natural, solistul și expertul. Cum îi putem deosebi? Cum pot acești oameni depăși frica și găsi liniștea în viața de zi cu zi?
Navigare rapidă în articol:
1. Care sunt semnele sindromului impostorului
Acest sindrom nu afectează exclusiv femeile, deși unii ar crede asta, el apare și la bărbați. Din păcate, societatea în care trăim ne face să ducem o viață stresantă și stima de sine devine condiționată de rezultate, de dorința de a reuși. Sindromul apare în familii în care oamenii pun accent pe realizare, mai mult decât orice. Părinții care au obiceiul să-și critice aspru copiii dar și să-i laude exagerat, le pot declanșa acestora acest sindrom.
Principalele semne ale acestui fenomen sunt:
- Lipsa încrederii
- Anxietatea și depresia
- Îndoiala de sine
- Dificultatea în a crede că ești demn de ceva
- Impresia că succesul se datorează norocului
- Evitarea de a cere ajutor, pentru a nu părea slab
- Adoptarea unor credințe superstițioase
- Sentimentele contradictorii și inadecvate
- Tendința de a insista asupra greșelilor din trecut.
Cum reacționează oamenii ce au sindromul impostorului?
Ei cred că succesul lor se datorează norocului chior, că cineva a făcut o greșeală și ei au câștigat, că au avut mult ajutor și conexiuni, că oricine ar fi putut face asta, că pur și simplu muncesc mai mult decât alți oameni, sau că au fost la locul potrivit în momentul potrivit. Ei au sentimente inadecvate, au impresia că nu sunt suficient de curajoși, capabili, înțelepți, etc.
Astfel de oameni își fac auto-critica, mai ales cu privire la muncă și la aspectul lor personal. Deseori sunt agitați, îngrijorați și irascibili, iar atunci când experimentează eșecuri sunt dezamăgiți, își revin foarte greu.
Patronii care au acest sindrom se îngrijorează excesiv, manifestă dependența de muncă și vor ca totul să fie perfect. Ei au o atitudine severă și față de angajați, iar rezultatul este următorul:
- Oamenii se simt neîncrezători, demotivați, nesiguri
- Oamenii își pierd încrederea în patron și devin stresați și suprasolicitați atunci când sunt puși să lucreze peste program.
Există mai multe tipuri de oameni, cu sindromul impostorului:
Perfecționistul
Acest om are obiective extrem de înalte, pe care trebuie neapărat să le atingă; el simte că munca lui trebuie să fie 100% perfectă. Se spune că există anumite tipuri de bărbați perfecționiști, care vor să dețină controlul și care nu sunt parteneri buni pentru o relație de căsătorie. Ei vor să controleze totul, sunt plini de furie și greu de mulțumit.
Superman ori superwoman
Această persoană trebuie să exceleze în rolul pe care și-l asumă, ceea ce este exagerat.
Geniul natural
Acest om crede că totul în viața sa trebuie să fie ușor și își judecă competența în funcție de ușurința și viteza eforturilor. El are așteptări ridicate și vrea să-și îndeplinească sarcinile în mod rapid și corect. Dacă nu excelează, atunci se simte frustrat și dezamăgit.
Solistul
Acesta consideră că trebuie să facă totul singur, pentru a merita succesul. El preferă să lupte singur și nu are nevoie de ajutorul nimănui.
Expertul
Acest om va căuta cât mai multe informații, are tendința de a cerceta la infinit, are nevoie să știe cât mai multe lucruri.
2. Cum combați sindromul impostorului
De regulă, persoanele care au acest sindrom nu vorbesc despre asta, ascund faptul că se confruntă cu sentimente contradictorii și aleg să se închidă în ei și să sufere în tăcere.
Pentru a scăpa de acest sindrom, în primul rând trebuie să te analizezi, să vezi cine ești cu adevărat, să-ți studiezi comportamentul și sentimentele. Uneori este nevoie de a apela la un medic specialist, pentru a depăși tendința de a căuta perfecționismul.
Cum poți depăși frica și anxietatea?
Frica este cea mai mare problemă a acestui sindrom. Frica de eșec îi poate face pe oameni să fie stresați și chiar să nu aibă rezultatele dorite. Pentru a depăși frica, trebuie să te gândești că aceasta este doar un gând negativ, ce poate fi înlocuit cu unul pozitiv. Alege să trăiești fără frică, să fii mai curajos, să te confrunți cu temerile tale și să faci eforturi să duci o viață liniștită și productivă.
Află cauzele temerilor și ale anxietății, încearcă să treci peste traumele legate de evenimentele din trecut. O metodă este controlul respirației, care reduce stresul, temerile și oferă liniște și relaxare. Exstă și alte practici pentru sănătate, bunăstare care ajută în combaterea fricii, anxietății, depresiei.
Cum depășești stresul?
Sindromul impostorului poate duce la un stres copleșitor, care este greu de suportat și poate afecta sănătatea. Cum îl depășești? Gândurile negative pot duce la stres și pot cauza insomnie și scăderea imunității organismului. Teama și stresul îi determină pe unii oameni care suferă de acest sindrom să lucreze mai mult, iar asta le poate afecta starea de sănătate. Pentru ei munca are prioritate față de orice altceva.
Cum te vindeci de acest sindrom?
Persoanele care se confruntă cu acest sindrom cred că nu merită succesul, pentru că le lipsesc abilități, competențele și cunoștințele. Ei își evaluează în mod fals emoțiile, sentimentele și dau atenție unor presupuse deficiențe.
Psihologii recomandă oamenilor să se concentreze pe fapte, să renunțe la stereotipuri și convingeri limitate, să aibă încredere în talentele și punctele lor forte, să vorbească despre această problemă și să ceară ajutor medical dacă au nevoie.
În spatele acestui sindrom se află nesiguranța oamenilor, care este de multe ori nejustificată. Asta poate fi depășită prin acceptare, cunoaștere de sine și confirmarea propriei valori.
