Vom trece in revista cele mai frecvente probleme scolare la copiii mici – in clasele primare, dar si in gimnaziu. Nu exista copil care sa nu se confrunte cu una dintre aceste probleme – important este modul in care reactionati ca parinti si cum il ajutati sa treaca peste ea.
A te adapta la scoala dureaza, scoala este un mediu nou, necunoscut, uneori amenintator pentru copilul mic. Multi copii dezvolta rezistenta la schimbare – odata introdusi in mediul scolar, aceasta schimbare ii sperie si provoaca respingere. De aici, din anxietate, stres si frica provin majoritatea problemelor scolare la copiii mici. Dar sa vedem care pot fi acestea.
Frica si anxietate
Dupa cum s-a spus, scoala este un cu totul alt mediu, in care regulile, comportamentele si relatiile intre persoane sunt diferite de cele cunoscute de catre copil – acasa sau la gradinita. Aici, se pune accent pe capacitatile copilului, care sunt analizate si evaluate.
Copilul confruntat primele dati cu acest mediu strict, lipsit (aproape) de relatii afective si care se vede constant evaluat si judecat poate dezvolta o fobie, anxietate fata de mediul scolar in general, de invatator si profesori si chiar fata de ceilalti copii. Aproape toti copiii trec prin aceasta stare de anxietate, insa odata cu trecerea timpului, cu adaptarea si obisnuirea cu mediul, sala de clasa, colegii si profesorii, aceasta anxietate se diminueaza in mod normal.
Cel mai important este sa il obisnuiti pe copilul mic, inainte de varsta scolara, cu lumea, cu petrecerea unor perioade de timp separat de voi. Daca il tineti mereu langa voi, va dezvolta o dependenta care nu ii va permite sa se simta in siguranta decat cand e cu unul dintre voi. Trebuie sa il invatati si cu existenta regulilor si sa il obisnuiti sa fie in compania altor copii, sa socializeze – la gradinita. Astfel, scoala nu i se va parea atat de amenintatoare – insa despre acest lucru, pe larg, vei citi in alt articol.
Rezultate scolare slabe
In primii ani de scoala, nu se pune neaparat problema rezultatelor scolare slabe, insa odata cu clasa a IV-a si in special cu debutul gimnaziului, poate aparea aceasta problema. Este important sa aflati in primul rand daca rezultatele scolare slabe tin doar de o materie scolara sau o arie (de exemplu, materiile ce tin de matematica, fizica, chimie) sau la aproape toate materiile scolare.
Este la fel de important sa vorbiti cu profesorii unde apar problemele scolare la copiii mici si sa ii intrebati din ce motive cred acestia ca cel mic are probleme: lipsa de atentie, lipsa abilitatilor, pasivitatea, frica de evaluare. Dar a vorbi cu profesorii nu este totul: vorbeste si cu copilul tau si ai incredere in ceea ce iti spune. Adevarul este ca atunci cand rezultatele slabe apar doar la o materie sau doua, este din cauza stilului profesorului: aspru, autoritar, ce cere prea mult de la copii si ii noteaza exigent. Un astfel de stil incurajeaza copilul la pasivitate, il face sa creada ca oricum nu se poate descurca – daca profesorul critica si noteaza aspru si exigent.
Daca in sala de clasa, profesorii pun mare accent pe competitie, nu pe cooperare si invatare, atunci un copil cu o imagine de sine negativa va renunta, gandindu-se ca nu are sanse. Este important si ce interese are copilul – daca are rezultate scolare slabe intr-o anumita arie, dar excelente intr-o alta, atunci aceasta este formatia lui – fiecare va avea abilitati intr-un domeniu si lipse in altul. Nu ajuta sa il obligati sa devina foarte bun si la acele materii ce nu ii plac – acceptati ca nu este foarte bun la ele si cereti-i doar sa obtina un punctaj satisfacator.
Ce faceti cand are rezultate scolare slabe: daca e vorba de o materie, probabil e din cauza profesorului aratati-i ca il intelegeti, dar impuneti-i sa lucreze mai mult la acea materie, desi “proful este nasol”; nu il pedepsiti decat daca refuza sa lucreze pentru a evolua la acea materie; nu fiti indiferenti si nu lasati aceasta problema doar in seama profesorului; vorbiti cu el si explicati-i ca e important sa aiba rezultate satisfacatoare la toate materiile – va va intreba sigur “de ce am nevoie de…”; aratati-i ca il intelegeti, manifestati empatie, spuneti-i “si eu gandeam la fel la varsta ta, dar m-a ajutat la…; daca nu gasiti alt motiv, spuneti-i ca doar avand rezultate satisfacatoare la toate materiile va intra la o facultate interesanta!
Daca are probleme scolare la aproape toate materiile, lucrurile se complica
Poate ca sufera de o slaba regresie (are capacitati emotionale si intelectuale slab dezvoltate pentru varsta sa – anumite testari la consilierul scolii pot arata adevarul), sau cel mai sigur, manifesta respingere totala pentru mediul scolar din cauza profesorilor, a anxietatii, a relatiilor deficiente cu colegii sai (tot consilierul scolii l-ar putea ajuta). Tu poti doar sa ii arati ca il intelegi, sa impui ore stricte de lucru si sa il ajuti unde poti explicandu-i si sa nu il pedepsesti decat daca incalca evident o regula – de exemplu, in timp ce trebuia sa lucreze, se joaca pe calculator.
Retine: invata-te si tu si invata-ti si copilul sa gandeasca astfel: este important sa dai ce poti mai bun si nu nota obtinuta! Daca faci scandal doar pentru ca nu a obtinut un rezultat foarte bun sau bun, ci doar unul satisfacator, il inhibi si il descurajezi, il faci sa creada ca nu este destul de capabil. Apreciaza-i mai mult efortul si munca, nu nota! Este important si ca el sa nu considere ca tu si profesorul sunteti aliati impotriva sa: arata empatie si ca poti intelege ca unii profesorii sunt prea duri (dar asta fara sa il scutesti de munca).
Relatii cu colegii
Anxietatea fata de scoala si lipsa dorintei de a excela poate proveni din relatii tensionate cu colegii. Printre problemele scolare la copiii mici, se afla imposibilitatea de a se integra grupului de elevi. Un copil timid, care nu a socializat mult pana la varsta scolara si care nu are incredere in sine se va izola si va deveni o tinta perfecta copiilor increzatori care isi vor bate joc de el. Daca zilnic este batjocorit si ironizat, poate sa nu vrea sa mai mearga la scoala, este anxios si chiar poate avea dureri fizice provocate de anxietate.
Ce poti face: il inveti cu compania covarstnicilor inaintea varstei scolare, ii consolidezi de cand e micut increderea in sine prin apreciere si laude; iar cand vezi ca el este tinta rautatilor, vorbesti cu el, ii spui ca si tu ai trecut prin asta, ii spui ca asa sunt copiii si ca totul va fi altfel cand mai creste; vorbesti si cu profesorii, rugandu-i sa acorde atentie la ceea ce se petrece in pauze si cu parintii copiilor care rad de el, rugandu-i sa discute cu ei.
Copiat
Poate cea mai comuna problema scolara la copiii mici si mari. A fost prins copiind la o teza, examen? Copiatul este atat de comun, incat este acceptat tacit – dar daca este prins de multe ori, nu e bine sa ramai indiferent(a). Copiatul excesiv poate fi cauzat fie de asteptarile voastre, ca parinti, exagerate – ii cereti sa aiba note mari peste tot si el nu poate; fie de stilul profesorului care pune mare accent pe fidelitatea reproducerii informatiei si nu pe analiza sa.
Pedepsele i se vor aplica la scoala cand este prins, dar nici voi nu trebuie sa fiti indiferenti. Spuneti-i ca daca copiaza mereu, nu va invata nimic si va termina scoala fara un strop de cunoastere si impuneti-i ore stricte in care il verificati, in care lucreaza la materia unde a copiat. Nu fiti prea aspri, caci adevarul este ca toti copiaza – doar ca unii cu abilitate nu sunt prinsi! Dar impuneti-i sa invete exact informatiile pe care le-a copiat si sa lucreze mai intens la acea materie scolara.
Chiulul
In clasele primare, chiulul nu se afla printre problemele scolare frevente, datorita supravegherii mai stricte si a faptului ca nu apar alternative atractive de petrecere a timpului liber (copiii mici nu se gandesc sa fuga de la scoala pentru a bea o cafea). Insa odata cu clasa a V-a, aproape fiecare copil va chiuli cateodata.
Atunci cand chiulul nu se manifesta frecvent, el este de fapt o strategie de evitare: el chiuleste la ore in care urma sa fie ascultat sau avea un test pentru care nu era pregatit. In aceste cazuri, nu are rost sa il pedepsiti aspru, ci doar sa il dezaprobati si sa ii impuneti sa invete pentru testare. Insa daca chiulul devine frecvent, la o anumita materie sau la mai multe, copilul l-a adoptat ca pe o strategie defensiva permanenta.
Ceea ce arata, la copilul de gimnaziu, ca are o problema scolara in spatele chiulului: relatii cu colegii, profesori exigenti si aspri, anxietate pentru evaluare. Vorbiti cu el si intrebati-l de ce lipseste; odata ce aflati motivul incercati sa il ajutati, dar si impuneti reguli clare si consecinte si mai clare: daca aduna inca doua absente, nu va avea voie sa se joace o luna etc. Chiulul poate fi si o strategie de integrare in grup – atunci cand un numar mare de colegi se hotarasc sa fuga de la o ora – in aceasta situatie, nu e un comportament periculos, decat in caz ca e repetitiv.
