„Copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem unor timpuri pe care nu le vom mai apuca” (Neil Postman). Copiii sunt ce avem mai scump pe lume, ei sunt cu adevărat viitorul. Este responsabilitatea adulţilor de astăzi să contribuie la crearea unei lumi mai bune pentru copii şi să protejeze aceste fiinţe delicate. Este responsabilitatea adulţilor să îi formeze pe viitorii adulţi de mâine.
Ziua Copilului este o sărbătoare dedicată celor mici care reaminteşte de necesitatea ca toţi copiii să fie protejaţi şi ca toţi să se bucure de drepturi egale. Este o zi în care părinţii îşi răsfaţă copiii, o zi în care se organizează activităţi educative şi distractive pentru cei mici.
Însă Ziua Copilului înseamnă mai mult; la origini, această zi era dedicată protecţiei copiilor. În anul 1925, la Geneva s-a adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului, în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Bunăstarea Copiilor. În 1954, UNICEF recomandă statelor să instituie o sărbătoare oficială dedicată copiilor. De atunci, Ziua Copilului a devenit o sărbătoare în multe ţări. În 1959 este aprobată Declaraţia cu privire la drepturile copiilor.
În societăţi trecute, copiii erau protejaţi deoarece reprezentau viitorul comunităţii, însă ei nu beneficiau de drepturi esenţiale, precum dreptul la educaţie (şi în ziua de astăzi în unele comunităţi fetelor li se refuză acest drept), sau dreptul la liberă exprimare (şi în mediul tradiţional se spunea: „copilul trebuie să asculte, nu să vorbească”), sau dreptul de a nu fi supuşi unor tratamente umilitoare sau pedepse fizice (există încă multe familii în care se aplică des astfel de pedepse, chiar şi instituţii de educaţie unde încă se aplică).
Cu timpul, societatea a evoluat, faptul că cei mici au nevoie de o protecţie specială şi că ar trebui să aibă drepturi devenind evident. Mai mult, deşi încă mai este drum lung până acolo, se recunoaşte realitatea că toţi copiii, indiferent de origini, etnie, rasă, sex, religie, toţi ar trebui să aibă drepturi egale.
Pe 1 iunie sărbătorim şi răsfăţăm copiii. Însă la fel de important este să ne reamintim de importanţa acordării unor drepturi egale şi de importanţa protecţiei acestui grup vulnerabil. Există copii care trăiesc în condiţii mizere; există copii trimişi la muncă, cărora li se fură copilăria şi şansa la o educaţie; există copii discriminaţi; există copii nedoriţi; există copii abuzaţi.
De Ziua Copilului ar trebui să ne gândim şi la aceşti copii. Statul are obligaţia de a asigura un sistem de protecţie socială şi de a oferi condiţii optime dezvoltării fizice şi psiho-sociale tuturor copiilor, de a oferi şansa la educaţie tuturor. Ceea ce este un obiectiv departe de a fi îndeplinit în multe ţări. Însă o ţară este formată din oameni, iar fiecare om poate face o mică diferenţă.
Interesul pentru copii (nu doar pentru proprii copii) trebuie să fie pe primul loc. Chiar dacă nu avem, ca indivizi, puterea să schimbăm lumea, să ajutăm toţi copiii care au nevoie, putem face o faptă bună. Putem ajuta un copil, iar aceasta se va reflecta în viitorul lui.
„Am născut copii în lumea aceasta întunecată deoarece aveam nevoie de lumina pe care doar un copil o poate aduce” (Liz Armbruster). Însă aceşti copii trebuie ocrotiţi şi iubiţi, pentru a aduce lumină. Au nevoie la rândul lor de lumină, de iubire, protecţie, sprijin pentru a putea crea un viitor luminos… Statul, organizaţiile specializate, familiile sunt responsabile pentru ocrotirea celor mici; şi fiecare dintre noi, fie că suntem sau nu părinţi, putem contribui. Putem aduce o rază de lumină în viaţa unui copil.
.){kind=link}