O problema de mari proportii o reprezinta astazi supraponderalitatea, inclusiv in randul copiilor – cum ramane insa cu subponderalitatea la copil, problema mai putin frecventa, insa care poate afecta negativ in aceeasi masura? Care sunt cauzele si efectele subponderalitatii la copil, de ce greutatea copilului poate ajunge sub limita considerata sanatoasa?
Fiecare copil are propriul sau ritm de crestere: parintii fac uneori greseala de a considera ca un copil slabut este subponderal. Copilul nu trebuie sa fie in mod necesar „rotofei” pentru a fi sanatos, subponderalitatea existand atunci cand indicele sau de masa corporala este sub limitele considerate normale. Uneori, un copil poate sa treaca printr-o perioada in care greutatea scade din cauza unui puseu de crestere (organismul cere mai multi nutrienti), insa ritmul de crestere intra din nou in normalitate atat timp cat nu exista alti factori de risc (cum ar fi alimentatia deficitara).
Numai medicul poate decide daca, intr-adevar, copilul este subponderal – subponderalitatea implica indicele de masa corporal sub limitele normale si aduce cu sine anumite simptome, precum o scadere semnificativa in greutate, un nivel scazut de energie, oboseala, somnolenta, apetit scazut.
Care sunt cauzele subponderalitatii la copil:
Lipsa in alimentatie – uneori, copilul nu beneficiaza de un regim alimentar echilibrat, sanatos si de suficienta mancare din cauza saraciei. Alteori insa, este vorba despre lipsa apetitului, de refuzul unor tipuri de alimente (lipsa diversitatii in regim duce la lipsa de nutrienti), de mesele prea rare (un copil are nevoie de mese mici insa dese, deoarece nu poate consuma mult la o singura masa). Si un regim alimentar care este bogat in alimente nesanatoase (care nu ofera nutrienti buni, insa satura, de tipul produselor fast food) poate duce la subponderalitate.
Anumite afectiuni pot cauza subponderalitatea la copil (la fel cum subponderalitatea cauzeaza anumite afectiuni). Printre acestea, cele mai intalnite sunt tuberculoza, parazitii intestinali, diareea cronica, diabetul zaharat si tulburarile de alimentatie. Atentie: in cazul copiilor de varsta adolescentei, in special in cazul fetelor, cea mai comuna cauza a subponderalitatii o constituie exact aceste tulburari de alimentatie (bulimie si anorexie) cauzate de problemele emotionale si de o imagine de sine negativa (adolescentele evita mancarea cu orice pret, ajung sa se infometeze sau folosesc vomitive si laxative pentru a pierde in greutate).
Parintii trebuie sa ia masuri imediat ce observa ca o adolescenta mananca din ce in ce mai putin, refuza alimente necesare (de exemplu, incepe sa consume doar si doar legume verzi), refuza mesele (nu mai accepta decat o masa pe zi), merge la toaleta imediat dupa masa (din pacate, fetele gasesc cai ingenioase de a acunde tulburarea lor de parinti – pot chiar sa foloseasca vomitive sau laxative la o perioada dupa masa, pentru a nu fi depistate). Aceste doua tulburari de alimentatie sunt probleme mult prea frecvente in randul adolescentelor de astazi – si in afara de subponderalitate si malnutritie, un fapt grav este ca ele ascund tulburari emotionale.
Sedentarismul, insa si activitatea fizica prea solicitanta pot fi factori ce conduc la subponderalitatea copilului, daca sunt insotite de o alimentatie saraca sau nesanatoasa. Desi sedentarismul este de obicei de vina pentru supraponderalitate, el poate accentua si subponderalitatea (fara miscare fizica, organismul este slabit, lipsit de energie, iar daca alimentatia este si ea deficitara, se consuma rezervele de energie).
Stresul constant si depresia pot duce la subponderalitate, stiindu-se ca starea psihica si emotionala are efecte directe asupra starii fizice de sanatate. Un copil supus stresului, anxietatii sau un copil depresiv va suferi de tulburari de somn, tulburari de alimentatie, de lipsa apetitului si de slabirea sistemului imunitar.
Care sunt efectele subponderalitatii la copil
Subponderalitatea pe o perioada lunga cauzeaza probleme cat se poate de serioase in dezvoltarea fizica a copilului (nu este adevarat ca este mai bine sa fii prea slab decat prea gras – copilul trebuie sa aiba o greutate incadrata in limitele considerate sanatoase). In primul rand, sistemul imunitar slabeste, ceea ce expune copilul la diversele infectii. In timp, insasi cresterea copilului are de suferit (inclusiv densitatea osoasa are de suferit) si poate sa se manifeste anemia, malnutritia, diabetul zaharat.
Dintr-o alta perspectiva, subponderalitatea conduce destul de rapid la diverse probleme de tipul lipsei de energie, incapacitatii de concentrare si atentie, dificultatilor de invatare, oboselii cronice si unei stari in general proaste.
Ce se poate face in cazul subponderalitatii la copil
Medicul va oferi sfaturi asupra alimentatiei adecvate, in primul rand. In nici un caz nu trebuie ca parintele sa ofere copilului mese prea mari in speranta ca acesta va castiga in greutate, nici sa ii ofere alimente grase, insa nesanatoase care duc la ingrasare rapid (insa care dauneaza mult copilului), nici sa il preseze constant sa manance (ceea ce ii distruge apetitul). A oferi prea mult la o singura masa nu este eficient – copilul nu poate manca totul, poate elimina prematur mancarea si in plus pentru a satisface necesarul de nutrienti mesele dese, nu mesele bogate sunt cheia.
Daca i se ofera mancaruri ce ingrasa, el poate castiga destul de repede in greutate, insa nu intr-un mod sanatos (alimentele cu grasimi rele nu ofera de fapt nutrientii necesari, ci duc la acumularea de tesut adipos). A presa copilul sa manance, a il urmari atent in timpul meselor pentru a se asigura ca mananca totul poate fi extrem de stresant – parintele trebuie sa invete sa fie discret si sa faca masa cat mai placuta.
Trebuie sa se respecte un program de mese care sa includa mese mici, insa foarte dese, cu cat mai multe gustari nutritive (fructele, laptele si iaurturile trebuie incluse in regimul alimentar zilnic). Varietatea este aici cea mai importanta, copilul avand nevoie de toate tipurile de nutrienti care exista in alimente. Regimul alimentar trebuie sa fie bogat in carbohidrati, proteine, fibre, grasimi bune (nu cele din fast food!). Doar la sfatul medicului, se pot administra si suplimente alimentare, care vor compensa lipsele de vitamine si minerale.
