Ca orice animal care are blana si iepurele naparleste pe parcursul unui an. Exista insa anumite motive pentru care caderea parului la iepuri devine o problema de sanatate sau comportament. De regula daca un iepure nu are probleme de sanatate naparleste de doua ori pe an, el isi schimba parul vechi cu altul nou.
Cauzele care determina caderea parului la iepuri:
Caderea parului poate fi asociata cu anumite probleme ale pielii – matreata, inflamatii, rani deschise, aspect descuamat.
Problemele dentare pot duce la caderea parului in zona pieptului si pe barbie. Saliva fiind usor acida irita pielea, da senzatie de durere si mancarime si cauzeaza caderea parului. Astfel de afectiuni dentare – abcese din zona molarilor – apar mai ales la iepurii care au varsta mai mare de 4-5 ani. Pentru tratarea acestora se recomanda un medic veterinar.
Infectiile bacteriene ale pielii pot cauza caderea parului si apar la iepurii care traiesc in medii umede si calde. Umiditatea se impregneaza mai ales in zona spatelui, deasupra cozii, in regiunea coapselor si astfel in aceste locuri unde iepurele ajunge cu greutate, pielea devine urat mirositoare si sensibila, dezvolta infectii bacteriene periculoase. Pentru tratarea iepurelui, medicul veterinar recomanda indepartarea parului in zona infectata (raderea acestuia) si aplicarea unor medicamente adecvate de tipul antibioticelor care sunt eficace in combaterea agentului patogen care a provocat infectia.
Bolile tractului urinar pot duce la caderea parului la iepure in partea posterioara a corpului, pe burta, pe picioarele din spate si in jurul cozii. Urina la fel ca saliva este acida si pe suprafata pielii provoaca arsuri, roseata, inflamatia pielii si caderea parului. In acest caz iepurele trebuie curatat cu grija, spalat doar in zona respectiva (pentru ca o spalare completa ii poate cauza mult stres) si trebuie sa urmeze un tratament medicamentos recomandat de medicul veterinar pentru afectiunea de care sufera (ex. inflamatia prostatei).
Confruntarile intre iepuri apar de regula cand sunt tinute mai multe exemplare impreuna si asfel in urma acestor lupte animalele pot prezenta anumite rani mai mari sau mai mici si zone unde parul a fost smuls cu dintii.
Anumite dezechilibre hormonale pot cauza caderea parului la iepuri. In aceasta situatie medicul veterinar va face analize de sange si pe baza lor va afla daca sunt probleme ale glandei tiroide sau ale sistemului endocrin si va prescrie anumite medicamente adecvate situatiei respective.
Sarcina falsa – Se poate intampla ca o femela sa-si rupa smocuri de par din zona pieptului, burtii si de pe solduri si de asemenea sa incerce sa-si faca un culcus moale, pufos din carpe si alte materiale pe care le gaseste in zona. Daca femela nu este insarcinata, inseamna ca este vorba despre o sarcina falsa si in acest caz se recomanda sterilizarea sa pentru a se evita riscul de a face o tumoare uterina, mamara sau o alta boala grava legata de sistemul reproductiv.
Infectiile cu diferiti paraziti – acarieni, paduchi, ciuperci sau purici – pot cauza pierderea parului la iepuri. Infectia cu purici provoaca mancarimi mari iepurilor, incat acestia sunt nevoiti sa se scarpine si chiar sa se zgaraie cu ghearele si sa-si rupa cu dintii parul. Pentru astfel de probleme medicii veterinari recomanda medicamente ce au rolul sa ucida rapid astfel de paraziti si sa vindece ranile cauzate de infectii.
Exista diferite tipuri de acarieni: de par (care nu provoaca mancarimi, dar blana incepe sa cada si parul pare sa aiba matreata), de ureche (un fel de raie dureroasa care se manifesta prin cruste galbui in canalul auditiv ce cresc si se maresc), ciuperci (apar pete rosii pe piele printre firele de par), purici, capuse, etc.
Indiferent de tipul infectiei care a determinat caderea parului trebuie apelat de urgenta la un medic veterinar pentru a trata imediat si a preveni agravarea situatiei. Unele infectii sunt usor de tratat, altele mai greu, necesita mai mult timp si medicamente mai scumpe, insa cert este ca toate se pot trata si astfel starea de sanatate a animalului se poate ameliorata si chiar reface. De obicei, pentru determinarea diagnosticului, medicul veterinar face o serie de analize, ia probe pentru a observa si identifica parazitul la microscop si astfel stabileste exact tipul de tratament pe care trebuie sa-l aplice animalului.
In situatiile mai grave cand apar anumite cruste pe pielea iepurelui, acestea nu trenuie indepartate deoarece uneori pot provoca o stare de disconfort accentuat la iepure. Este suficient ca sa se administreze tratamentul – anumite medicamente, solutii, creme, etc – care pe moment reduc durerea, mancarimile si in timp vor duce la caderea crustelor, la reducerea inflamatiilor si ranilor provocate de infectii.
Intotdeauna trebuie cerut sfatul unui medic specialist veterinar, nu trebuie folosite produse pentru acarieni fara prescriptie medicala deoarece pot fi periculoase pentru iepuri, pot da efecte adverse si pot cauza moartea acestora. Cele mai sigure tratamente sunt cele recomandate de medicul veterinar in urma analizelor facute de acesta.
