Cacaua, ciocolata și proprietățile benefice asupra sănătății

Cacaua se extrage din fructele (semintele) arborelui de cacao (Theobroma cacao – Theobroma insemnand “hrana zeilor”), originar din America de Sud, cultivat cu succes si in zonele tropicale din Africa si Asia de sud-est. In Honduras (tara din America Centrala), arheologii au gasit urme de cacao pe vase cu o vechime de 11 000 de ani. Aztecii (populatie precolumbiana din zona Mexicului de astazi) preparau o bautura facuta din apa, cacao, porumb si piper iute, alcoolizata. Boabele de cacao, in urma cu 3000 de ani, in aceeasi zona, serveau ca moneda de schimb.

Denumirea “cacao” vine din cuvantul “cacahuatl”, apartinand unui dialect vorbit de un grup etnic aztec, iar “ciocolata” pare a proveni din aceeasi limba, din “tchoco” si “lattle”, care ar insemna zgomotul facut de instrumentul folosit pentru prepararea bauturii cu cacao, considerata hranitoare, fortifianta si afrodisiaca.

Cristofor Columb este primul european care a descoperit cacaua, in iulie 1502, pe mica insula Guanaja (Honduras), dar, initial, nu a acordat nicio importanta acestor seminte. In 1519, Hernan (Fernando) Cortes, navigator spaniol, este cel care a cucerit Mexicul, pentru regii Spaniei, al caror supus era. Montezuma, imparatul aztec, i-a oferit lui Cortes o bautura cu cacao, pe care acesta a apreciat-o, de vreme ce a consemnat, in jurnalul sau, ca, dupa ce a consumat-o, a putut sa calatoreasca toata ziua, fara sa oboseasca si fara sa aiba nevoie de alta hrana. In 1524, Cortes ii expediaza regelui spaniol Carol Quintul o incarcatura cu seminte de cacao, din care s-a preparat, la curtea regala, o bautura, adaugand miere. Treptat, cacaua a devenit cunoscuta in intreaga Europa.

In 1659, Ludovic al XIV-lea a acordat unui ofiter al reginei privilegiul exclusiv de a vinde cacao si de a prepara “ciocolata”, timp de 29 de ani. In scurt timp, si olandezii au inteles cat de profitabil era comertul cu cacao si au asigurat, in buna masura, transportul boabelor, din America, in Europa. Tehnica prepararii prafului de cacao era inca rudimentara, asemanatoare cu cea folosita de mexicani, prin zdrobirea semintelor cu ajutorul unui cilindru, pe o piatra incalzita. Abia in secolul al XIX-lea, olandezul Conrad van Houten, impreuna cu tatal sau, au inventat o presa hidraulica, pentru a separa untul de cacao.

Ceea ce ramane dupa extragerea untului se macina si se cerne, obtinandu-se pudra de cacao. In mod traditional, suplimentul de grasime utilizat pentru prepararea ciocolatei este untul de cacao, care ii confera un gust si o consistenta deosebite. In SUA, astazi, singura grasime admisa pentru prepararea ciocolatei este untul de cacao, in timp ce, in Europa, se folosesc si alte grasimi vegetale, fara ca produsul finit sa aiba aceeasi calitate.

Productia de cacao, la nivel mondial, in prezent, este de peste 4 milioane de tone anual, principalii producatori fiind Africa de Vest (Ghana, Nigeria, Camerun), Asia de sud-est (Indonezia) si America Latina (Brazilia, Ecuador etc.).

Cacaua – proprietati

• Cacaua, cafeaua si ceaiul contin substante apartinand aceleiasi familii de alcaloide, respectiv cafeina, teofilina (stimulent la miocardului, avand si efect diuretic, folosita si in tratamentul astmului bronsic) si teobromina (stimulator al sistemului nervos). Aceasta din urma substanta este foarte daunatoare pentru caini, de aceea acestora nu trebuie sa li se dea sa manance ciocolata sau alte produse care contin cacao sau cafea. In schimb, pentru oameni, teobromina, prezenta in cacao in proportie de 1,5 – 3%, are efect lipolitic (de slabire), antitusiv, vasodilatator si diuretic.
• Untul de cacao contine cantitati importante de vitamina E si polifenoli, care au o puternica actiune antioxidanta,  motiv pentru care cacaua este foarte recomandata pentru a combate radicalii liberi generati de poluanti, alcool, tutun etc.
• Acidul ferulic continut de cacao, un eficient antioxidant, de asemenea, combate imbatranirea pielii, stimuland sinteza colagenului si redand, astfel, elasticitatea si tonusul tenului.
• Spre deosebire de ceaiul verde, care, si el, contine polifenoli, cacaua aduce mai multe calorii (500 Kcal/100 g cacao).
• Persoanele cu colon iritabil sau cu vezica biliara sensibila trebuie sa evite consumul, in cantitati mari, de cacao sau de ciocolata.
• Cacaua contine cantitati importante de minerale – calciu, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, fier, precum si vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B9).

Cacaua si ciocolata

Proprietatile prafului de cacao sunt pastrate si in ciocolata, cele mai bune ciocolate fiind cele care contin cel putin 50% masa solida de cacao. Starea de bine pe care o da consumul de ciocolata se datoreaza feniletilaminei, care exista, in mod natural, in creier, si care este stimulata de teobromina si de cafeina din cacao. Aceste doua substante au rol si in sporirea atentiei si a concentrarii.

Ciocolata amaruie este o sursa importanta de fier, magneziu si potasiu si, dupa cum spun cercetari recente, scade semnificativ presiunea sangelui. De asemenea, este bine de stiut ca 100 g de ciocolata amaruie contin echivalentul de cafeina al unei cesti de cafea instant, de aceea nu se recomanda consumul in a doua parte a zilei, deoarece ar putea provoca tulburari ale somnului si nici copiii nu trebuie sa  o consume in exces, pentru ca ii face hiperactivi. In aceeasi masura, ciocolata poate favoriza aparitia migrenelor la persoanele cu astfel de predispozitii.

Avand un continut bogat in grasimi, ciocolata trebuie consumata cu moderatie de catre cei supraponderali sau in cazul curelor de slabire. In schimb, in situatii de efort prelungit, ciocolata este foarte recomandata.

Cei care, din diverse motive, nu pot consuma ciocolata preparata din cacao, pot opta pentru ciocolata de roscove, care se gaseste in magazinele naturiste. Are o aroma asemanatoare ciocolatei adevarate, dar nu contine stimulenti, are mai putine calorii, este bogata in zaharuri naturale si calciu.