Invata sa nu arunci cu reprosuri si sa nu dai vina doar pe partener in relatia de cuplu. Aceasta deoarece a intra in acest joc al reprosurilor cu partenerul tau de cuplu, a incepe sa aruncati unul in celalalt cu reprosuri si a va invinovati unul pe altul nu duce decat la emotii negative cu privire la relatie si la partener. A-ti privi relatia si partenerul printr-un flitru negativ, critic, a pasa celuilalt responsabilitatea pentru ceea ce ne merge, a te concentra pe negativ – toate semne ca ai intrat intr-un distructiv joc al reprosurilor in relatie.
Jocul reprosurilor si vinii: ati observat cum se cearta doi copii, refuzand sa il inteleaga pe celalalt, refuzand sa accepte ca poate si celalalt are dreptate si impiedicand astfel o impacare? Clasicele: „el a inceput! – nu, el a inceput!” sau „el e de vina, nu eu – nu, el e de vina!”, „tu ai facut x – da, dar asta pentru ca tu ai facut y, daca nu ai fi facut y, n-as fi facut x!”. Pueril, nu-i asa? Si totusi, putem cadea, ca parteneri de cuplu, tocmai in acest joc al reprosurilor si vinii, joc care tinde sa domine intreaga perspectiva pe care o avem asupra relatiei.
De ce trebuie sa eviti jocul reprosurilor si vinii in relatia de cuplu?
Cand ne confruntam cu o problema sau un esec, tindem des sa atribuim responsabilitatea altora sau sa dam vina pe situatii exterioare noua; aceasta incercand sa dovedim ca nu noi suntem de vina pentru o problema – ca, dimpotriva, suntem inocente victime ale circumstantelor! Iar cand vine vorba de o problema in relatia de cuplu, este mult mai usor sa vedem ca celalalt este de vina, ignorand posibila noastra parte jucata in aparitia acelei probleme.
Greselile, defectele si lipsurile celui de langa noi le vedem clar – propriile noastre greseli si defecte, insa, par a fi uitate. Cum poate o astfel de atitudine sa ajute o relatie de cuplu? Cand incepi sa te gandesti ca doar celalalt este vinovat pentru tot ceea ce nu merge, ai facut un pas spre deteriorarea relatiei…
Atunci cand vezi ca ai tendinta de a pasa intreaga responsabilitate pentru ceea ce nu merge asupra partenerului, cand vezi ca ai tendinta sa il critici, scotandu-i in evidenta defectele si dovedind cum el este de vina pentru tot, nu faci decat sa joci acest joc distructiv al reprosurilor. Te concentrezi pe negativ si, mai rau, il faci doar pe celalalt responsabil pentru existenta relelor.
Exact ca un copil, refuzi sa incerci sa privesti din perspectiva celuilalt si sa accepti ca, poate, porti si tu o parte din responsabilitate, refuzi sa accepti ca poate si celalalt are dreptate. Incepi sa iti privesti partenerul printr-un flitru negativ, cautandu-i parca cu lupa erorile si defectele. Si, ceea ce e si mai rau, partenerul, saturat sa arunci mereu vina pe el, va raspunde deseori in aceeasi maniera, cu propriile sale argumente, intorcand roata si facandu-te pe tine cel vinovat! Si asa ati intrat intr-un nesfarsit joc al reprosurilor si vinii in relatia de cuplu: „tu – nu, tu”…
Cand incepeti sa aruncati cu reprosuri si sa dati vina unul pe altul pentru diverse situatii, impiedicati din prima o posibila impacare, o solutionare reala a problemei voastre, oricare ar fi aceasta. Transformati perspectiva asupra relatiei voastre intr-una negativa, transformati partenerul in vinovat si pe voi insiva in victime!
Cand refuzi cu incapatanare (din orgoliu, din convingerea ca ai dreptate, din lipsa de empatie, din indiferenta, din frustrare si resentimente) sa vezi punctul de vedere al celuilalt, cand refuzi cu incapatanare sa accepti ca, poate, poate, porti si tu o parte de responsabilitate si de vina, cand continui cu incapatanare jocul „tu ai facut…”, faci imposibila orice impacare si armonie in relatia de cuplu.
Adevarul este cel mai des la mijloc: ambii gresiti, ambii aveti dreptate – insa tu refuzi sa vezi astfel lucrurile! Cand incepi jocul reprosurilor si vinii in relatia de cuplu, iti ataci partenerul: el este de vina pentru orice s-a intamplat sau ce nu-ti convine; reactia sa nu este, cel mai des, decat una de a continua acest joc distructiv: si anume, cea instictuala de defensiva, de a se apara prin contraargumente sau prin atac! Si astfel ajungeti sa va certati si sa va purtati exact ca doi copii care nu sunt in stare sa se impace si sa gaseasca o cale rezonabila de a rezolva o problema!
Mai grav este ca, odata ce ambii ati intrat in jocul reprosurilor si vinii, odata ce ati inceput sa va aparati si atacati unul pe altul, situatia se deterioreaza si de la problema prezenta si criticile prezente se ajunge la readucerea unor vechi probleme, nemultumiri si critici, folosite ca argumente pentru a castiga lupta, pentru a dovedi ca celalalt este „cel rau”, cel vinovat, in timp ce tu esti inocent… Insa intr-o astfel de lupta, relatia va fi cea care pierde – partenerii ce incep sa-si reproseze frecvent diverse si sa arunce vina unul pe altul pentru tot ceea ce nu e bine se transforma fie in inamici, fie in straini… Si nu va exista o mamica care sa vina si sa-i impace…
Atacul asupra partenerului (criticarea sa, aruncarea vinii asupra sa) nu este decat un mecanism defensiv – vrei sa iesi „curat” din situatie, sa arati ca nu tu esti responsabil si faci aceasta pasand responsabilitatea asupra celuilalt, pe care-l faci vinovat pentru tot; insa acest mecansim defensiv il va indeparta pe celalalt, ii va naste frustrare si resentimente si il va provoca sa atace la randul sau. Din pacate, inca din copilarie invatam sa ne protejam atribuind responsabilitatea si vina pentru un esec, o problema, chiar o greseala personala altor persoane sau unor circumstante exterioare.
Evita sa intri in acest joc al reprosurilor si vinii in relatia ta de cuplu! Invata sa nu mai dai vina pentru orice pe altii, mai ales pe partener – cand observi ca simti nevoia sa fii defensiv, sa te aperi prin atac, opreste-te; calmeaza-te; gandeste-te „ce rezolv daca incep iar sa critic sau sa arunc cu reprosuri?”; intreaba-te: „oare nu simt nevoia sa atac doar pentru a ma feri de atacul sau?
Oare vad bine situatia sau incerc doar sa fug de propria mea responsabilitate si vina?”; gandeste-te „oare partenerul meu ce simte si crede acum, care este punctul sau de vedere?”; intreaba-te: „oare eu cum am contribuit la aceasta problema, oare chiar nu am nici o responsabilitate?”; spune-i celuilalt nu: „tu ai facut/tu esti de vina”, ci cum te simti: „ma simt iritat si trist pentru ca s-a intamplat…” – mai exact, inceteaza sa arunci cu reprosuri si incepe sa exprimi emotii!
Daca reusesti sa incetezi sa arunci cu reprosuri si sa dai vina pentru tot pe partenerul de cuplu, ai facut un pas important pentru relatia ta. Daca inveti sa iti controlezi nevoia de a te apara prin atac, ai facut un pas important pentru tine. Si daca inveti sa vezi si sa accepti propria ta responsabilitate, modul in care tu ai contribuit la o situatie (imposibil sa fii o victima neajutorata si complet inocenta!), ai facut un pas important pentru relatie, pentru tine si pentru partenerul tau, persoana pe care o iubesti.
