Neglijenta parintilor se refera la neindeplinirea nevoilor de baza, de ingrijire practica, educative si emotionale ale copilului. Este o forma mai putin vizibila de tratament rau aplicat minorilor (deci copiilor sub varsta de 18 ani). Insa este si cea mai comuna forma de tratamente rele. Din pacate, spre deosebire de abuz (fizic, sexual sau emotional), neglijenta este mult mai dificil de depistat, ramanand in familie. Si totusi, cazurile observate de neglijenta a parintilor arata ca aceasta are efecte negative severe asupra dezvoltarii copilului (fizic, educational sau emotional, in functie de forma de neglijenta).
Cum definim neglijenta parintilor?
Nu este usor de definit termenul de neglijenta a parintilor, practic orice actiune sau lipsa actiunii (inactiune) care afecteaza negativ bunastarea fizica sau psiho-emotionala copilului putand fi incadrata ca neglijenta. De exemplu, a lasa nesupravegheat un nou-nascut in conditii nesigure (cum ar fi in cadita de baie sau pe masa de schimbat) cateva secunde poate fi considerata neglijenta; a lasa un copil sub 7 ani nesupravegheat si singur cateva ore poate fi considerata neglijenta; a lasa un copil sub 12 ani nesupravegheat si singur mai multe zile poate fi considerata neglijenta.
Asadar, neglijenta parintilor se refera la actiunile sau inactiunile care au un potential de risc crescut sau care chiar afecteaza negativ copilul. Acestea sunt diferite in functie de varsta si responsabilitatea copilului. De fapt, neglijenta este observata doar atunci cand exista efecte negative vizibile, cand copilul sufera fizic sau emotional de pe urma lipsei ingrijirii adecvate varstei sale. Este greu sa stabilesti exact ce inseamna ingrijirea adecvata a unui copil: copiii au nevoi diferite.
Neglijenta parintilor se refera astfel la lipsa de ingrijire adecvata a unui copil, intentionat sau nu, la neindeplinirea nevoilor sale esentiale fizice, psihologice, emotionale. Se poate discuta despre neglijenta intentionata – indiferenta parintilor in ingrijirea si ocrotirea copilului si despre neglijenta neintentionata – lipsa ingrijirii adecvate cauzata de saracie, boli ale parintilor, un mediu familial dezorganizat si agresiv, lipsa de educatie a parintilor, consum de substante.
De asemenea, se poate vorbi despre neglijenta ca incidente sau ca un pattern: se intampla ca un parinte sa nu acorde ingrijirea necesara in unele situatii (de exemplu, sa il lase singur fara supraveghere timp de o zi, deoarece nu s-a gasit alta solutie) – acesta este un incident de sine statator si nu implica faptul ca parintii sunt constant neglijenti; se intampla insa ca parintii sa nu ii acorde copilului ingrijirea necesara constant, uitand sau ignorand nevoile acestuia (de exemplu, sa-l lase zilnic fara supraveghere la o varsta mica, sa nu ii ingrijeasca sanatatea, sa nu acorde atentie vestimentatiei si alimentatiei etc.); este, in ultimul caz, vorba de „cronicizarea” neglijentei, cu efecte negative severe si durabile in dezvoltarea copilului.
Forme de neglijenta a parintilor
Neglijenta fizica – se refera la lipsa de ingrijire practica a copilului, de la lipsa unui adapost sigur si confortabil, la lipsa unei igiene elementare, la lipsa unei alimentatii adecvate, la lipsa unei vestimentatii potrivite (haine inadecvate varstei sau temperaturii). Alte forme de neglijenta fizica sunt abandonul copilului sau darea sa afara din casa, precum si orice actiune cu potential crescut de ranire a copilului (a ii cere sa faca munci periculoase, a il lasa singur in medii periculoase).
Neglijenta in supravegherea copilului. Dupa cum s-a spus, in aceasta situatie este mai dificil sa se arate exact ce constituie sau nu neglijenta: depinde foarte mult de varsta copilului si de responsabilitatea sa, de capacitatea sa de a sta singur si de a isi purta de grija fara a fi in nici un risc. Conditiile in care este copilul lasat fara supraveghere sunt si ele importante (daca este in pericol de a se rani cu obiectele din preajma).
Neglijenta medicala – se refera la lipsa acordarii ingrijirii medicale sau intarzierea in acordarea acestei ingrijiri. Din ignoranta, din nerealizarea importantei ingrijirii medicale, din lipsa de fonduri, din credinte religioase extreme, unii parinti nu apeleaza la serviciile medicale. A ignora necesitatea controalelor de rutina si a ignora recomandarile medicului sunt si ele forme de neglijenta a copilului.
Neglijenta educationala – se refera la ignorarea necesitatii inscrierii la scoala a copilului (exista parinti care nu il inscriu sau care nu il inscriu decat la scoala primara, dupa care trimit copilul sa munceasca). Alte forme de neglijenta educationala se refera la ignorarea problemelor scolare ale copilului, in pofida atentionarilor primite de la scoala: absenteism, repetente, violente.
Neglijenta emotionala – se refera la neindeplinirea nevoilor emotionale ale unui copil. Este, din pacate, forma cea mai putin vizibila de neglijenta parentala (nu are efecte vizibile), insa si cea care este extrem de daunatoare pentru dezvoltarea copilului.
Formele de neglijenta emotionala se refera la lipsa de atentie si afectiune acordate copilului (nevoia de afectiune si ocrotire se afla pe primele locuri in nevoile esentiale ale copilului); ignorarea si izolarea copilului de ceilalti; respingerea copilului; amenintarea copilului; expunerea sa la agresiuni in familie (chiar daca nu sunt indreptate asupra sa); violenta verbala, insultarea si etichetarea negativa a copilului; permiterea (sau uneori incurajarea directa) a unor comportamente periculoase, precum furtul, munci interzise sau periculoase, consumul de substante (ceea ce este si o forma fizica de neglijenta).
Ce efecte are neglijenta parentala asupra copilului?
In functie de forma de neglijenta, efectele vor fi mai mult sau mai putin vizibile: copilul poate arata neingrijit, murdar, slabit sau chiar infometat, imbracat inadecvat (fizic), poate arata bolnav, apatic (medical), poate fi lipsit de interes, atentie si vointa la scoala si sfidator sau violent (educational), poate fi impulsiv, agresiv, sau dimpotriva izolat, retras, timid si submisiv (emotional). Copilul neglijat sufera deseori de depresii, dificultati de adaptare si de relationare si dificultati de atentie; de asemenea, adopta comportamente riscante (de la auto-agresiuni la rebeliune la consum de substante).
Este de la sine-inteles ca neglijenta fizica va afecta negativ dezvoltarea copilului in termeni de sanatate, bunastare fizica si psihica (efecte concrete pot fi ranirea sa, imbolnavirea sa, malnutritia). Insa efectele cele mai adanci sunt cele pe plan emotional, care il vor urmari intreaga viata: a i se refuza afectiunea parintilor, aceasta nevoie de baza de a fi iubit si ocrotit, afecteaza permanent un copil. Va fi un copil cu o imagine de sine negativa (va crede ca este rau si ca nu merita nimic), fara incredere in sine, fara curaj si putere, fara sperante si teluri: un copil care va adopta comportamente autodistructive.
Am 18 si sunt in clasa a 12-a. Parintii mei sunt divortati, eu si sora mea am ramas cu tata, dar era abuziv si acum locuim cu mama…intr-un fel. Mama a plecat de aproximativ 2 luni in Turcia la iubitul ei, s-au terminat banii pe care ni i-a lasat si inca nu stie cand se intoarce. Eu trebuie sa am grija de sora mea mai mica (15 ani) si nu prea ma descurc, sincer. E foarte greu sa ma ocup si de scoala (anul asta dau Bacalaureatul) si de casa. Pot face ceva? Sunt constienta ca sunt oameni in situatii mult mai dificile decat mine, dar in acelasi timp nu mi se pare corect sa iti tratezi asa copiii (chiar si intr-o tara care trateaza problemele de genul acesta cu mare lejeritate).