Ce sunt tulburarile de limbaj?
Limbajul joaca un rol central in conduita tranzactiilor umane. Este mijlocul prin care noi ne formam relatiile interpersonale. Este, de asemenea, mijlocul prin care castigam acces la cunoastere si prin care stocam in memorie informatiile pe care le-am invatat. Mai mult decat atat, limbajul este unul dintre caracteristicile definitorii ale speciei umane.
In mod tipic, limbajul apare usor, fara eforturi prea mari, dar asta nu se intampla intotdeauna. Cand un copil se lupta sa isi capete limbajul matern, iar intarzierea in dezvoltarea limbajului se prelungeste si in absenta oricaror altor deficite senzoriale (ex: deficit de auz, de vaz) sau cognitive, se considera ca acel copil are o tulburare de limbaj.
Limbajul este un fenomen cu mai multe fatete. O ruptura poate aparea in oricare dintre aceste trei fatete ale limbajului (forma, continut, scop) sau in interactiunile lor critice, rezultand astfel tulburarile de limbaj. Ele se pot gasi numai in modalitatile de expresie sau pot include dificultati in intelegerea ori in priceprea formei, continutului sau a variatiilor contextului.
Chiar daca cauza unei astfel de ruperi este de obicei necunoscuta, rezultatul este uluitor datorita valorilor inalte ale societatii in ceea ce priveste abilitatile verbale. Interactiunea sociala, achizitionarea cunostintelor si calitatea vietii fiecaruia sunt primejduite de esecul in dezvoltarea tipica a limbajului.
Intelegerea tulburarilor de limbaj este importanta in situatia scolara datorita rolului cheie pe care scoala il joaca in procesul de socializare. Inceputul intarzierii limbajului este identificat in anii prescolari, chiar daca impactul tulburarilor de limbaj este bine simtit si in anii scolari. De aceea, educatorii si invatatorii trebuie sa fie foarte atenti si mai ales sa inteleaga impactul epuizant pe care o tulburare de limbaj il apre asupra vietii unui copil.
Tulburarile de limbaj sunt foarte des dezvoltate in natura si in origini necunoscute, dar pot fi de asemenea rezultatul unei deteriorari dobandite a creierului. Tulburarile de limbaj pot aparea in absenta oricaror alte conditii necunoscute si pot coexista astfel cu functii cognitive normale. O tulburare de limbaj poate insoti de asemenea si alte dizabilitati de dezvoltare cum ar fi: lipsa auzului, deteriorari cognitive, paralizie cerebrala, autism sau tulburarea deficitului de atentie.
Mai mult, poate insoti impactul circumstantelor de mediu negative cum ar fi neglijenta sau abuzul. Atat formele limbajului vorbit cat si al celui scris pot fi afectate de tulburarile de limbaj. Desigur, natura tulburarii se poate schimba in timp schimband cererile contextuale. Prin urmare, chiar daca copiii vor fi identificati in anii prescolari cu o tulburare de limbaj, cu tratament, dificultatile in comunicarea orala se pot rezolva. Tulburarile de limbaj sunt dizabilităti cronice care arata o stabilitate remarcabila pe tot cuprinsul vietii.
Ce spun statisticile internationale despre tulburarile de limbaj?
In Statele Unite, Marea Britanie si Canada s-au facut studii care au masurat rata de extindere a tulburarilor de limbaj la copiii de gradinita. Astfel, extinderea tulburarilor de limbaj fara tulburari de vorbire (afectiunea sunetelor) este intre 6% si 10%. Atunci cand tulburarile de limbaj sunt combinate cu tulburarile de vorbire rata creste la aproximativ 12%. In populatiile de risc, cum ar fi copiii ce traiesc in saracie, cercetari recente (din 2007) au aratat o mai mare rata de extindere decat in populatia generala.
S-a aratat ca 40% dintre copiii care au fost identificati cu tulburari de limbaj la varsta de 4 sau 5 ani vor face progrese, vor avea un rezultat bun. Insa copiii a caror tulburari de limbaj sunt identificate dupa varsta de 5 ani au slabe sanse sa se vindece natural. Tulburarile de limbaj sunt cronice iar studiile longitudinale au demonstrat clar ca ele persista in adolescenta si in perioada adulta. Se pare ca identificarea cat mai timpurie a tulburarilor de limbaj ar fi ideala pentru ca interventia timpurie sa fie instituita.
Copiii de doi ani cu un vocabular ce contine mai putin de 10 cuvinte sunt des considerati intarziati verbal (“late talkers”). Cercetarile stiintifice au demonstrat ca aproximativ 40% dintre acestia vor continua sa aiba dificultati de vorbire. Alte studii au demonstrat ca 50% dintre copiii identificati cu tulburare specifica de limbaj au si alte dizabilitati cum ar fi dizabilitati de dezvoltare a coordonarii motorii, tulburari deficitare de atentie sau alte probleme emotionale sau comportamentale.
Frecventa tulburarilor de limbaj in Romania
Pana in prezent nu exista nicaieri date statistice cu valoare generala privind intreaga populatie, cu referire la frecventa tulburarilor de limbaj.
Datele statistice din 1961 asupra frecventei tulburarilor de limbaj arata ca din 850 de copiii prescolari 14,35% prezinta tulburari de limbaj, iar din 3065 de elevi 9,52% au astfel de probleme.
Datele statistice din 1966 demonstreaza ca tulburarile de limbaj apar la 18-20% dintre copiii de varsta scolara mica, iar cele din 1984 demonstreaza aparitia tulburarilor de limbaj in proportie de 17-28% la copiii de varsta prescolara si varsta scolara mica.
In 1985, Emilia si Nicolae Jurcau au obtinut, in urma unei investigatii privitoare la frecventa tulburarilor de limbaj, urmatoarele date statistice: tulburarile de limbaj au fost prezente in procent de 13,65% la copiii prescolari (17195 copii din zece judete ale tarii), si in procent de 8,32% la copiii de varsta scolara mica (clasele I-IV, 15727 copii din zece judete).
In anul scolar 2007/2008, in Bucuresti s-a investigat frecventa tulburarilor de limbaj in randul copiilor scolari si prescolari (in total 3982 de copii). S-a obtinut un procentaj al tulburarilor de limbaj de 18,9% la copiii prescolari (din 2264 de copii) si un procentaj de 12,63% la copiii scolari (doar clasa I, 1718 copii).
Dupa cum se vede, aceste statistici evidentiaza faptul ca tulburarile de limbaj sunt mai frecvente la varste mici si ca numarul lor scade la varstele mari. Acest fapt poate fi explicat de maturizarea si dezvoltarea aparatului fonoarticulator, dar si de influentele pe care educatia le are asupra devoltarii limbajului.
