Mulți oameni consumă cafea pe stomacul gol, dimineața, din dorința de a avea energie. Asta nu este bine! Organismul are nevoie de hrană pentru a avea un plus de energie, însă nu orice hrană. Nu se consumă carne dimineața, pentru că asta ar putea face organismul să consume din energie sa pentru a realiza digestia, pentru a transforma proteinele din carne.
Cereale sunt cea mai bună alegere dimineața
Cerealele sunt o sursă importantă de nutrienți. Ele oferă organismului nutrienții de care acesta are nevoie, mențin sănătatea sistemului digestiv și ajută în prevenirea obezității.
Surse de cereale sunt:
- Fulgi de ovăz – mențin sănătatea sistemului digestiv și a colonului
- Sorg care este bogat în nutrienți, ajută la pierderea în greutate, la controlul apetitului și reducerea supraalimentării
- Quinoa – are proteine vegetale, vitamine, minerale, fibre, antioxidanți fitochimici, care promovează sațietatea, reduc pofta de mâncare și de alimente nesănătoase; quinoa reduce riscul de boli cronice, boli respiratorii, boli cardiace, diabet
- Secara are fibre, induce o senzație de sațietate, ajută la pierderea în greutate, reglează pofta de mâncare.
Cartofi
Nutriționiștii spun despre cartofi că sunt benefici organismului la micul dejun, dacă sunt gătiți corect. Ei recomandă să fie consumați fierți sau copți la cuptor, deoarece astfel sunt siguri pentru siluetă. Dacă se consumă cartofi prăjiți, atunci asta nu este bine pentru oamenii care vor să slăbească.
Cartofii oferă energie organismului și sunt indicați dimineața. Ei au mai multe fibre și proteine decât grăsimi.
Cartofii au vitamine (A, B9, C, PP), micro și macroelemente, cum ar fi: potasiu, calciu, sodiu, magneziu, sulf, fosfor, iod, cupru și altele. Cartofii au un conținut ridicat de potasiu, de aceea sunt indicați în alimentația oamenilor cu probleme precum: hipertensiune arterială, boli de inimă.
Sucul de cartofi cruzi are proprietăți antiinflamatoare, vindecătoare pentru combaterea bolilor tractului gastrointestinal, gastritei și a ulcerului gastric.
Polizaharide
Polizaharidele sunt cei mai abundenți carbohidrați și ajută printre altele și la stocarea energiei. Polizaharidele sunt polimeri foarte mari, formați din zeci până la mii de monozaharide, conectate prin legături glicozidice. Un exemplu este amidonul.
S-a spus că amidonul este cea mai importantă sursă de carbohidrați din dieta umană și reprezintă peste 50% din aportul nostru de carbohidrați. Se găsește în plante, semințe, cereale, tuberculi.
Deseori consumăm cartofi și orez care au amidon. S-a constatat faptul că anumite alimente au mai mult amidon, cum ar fi: orezul are 75% amidon, grâul are 55% amidon, porumbul are 65% amidon și cartofii au 15% amidon.
Carbohidrații sunt unul dintre cei mai importanți trei macronutrienți din dietă. Apar în cereale, legume, fructe, sub formă de fibre alimentare. Prin consumul lor se oferă un plus de energie.
Despre carbohidrați s-a spus că:
- Oferă energie organismului; corpul primește aproximativ jumătate din energia zilnică din carbohidrați
- Carbohidrații apar în mucusul care acoperă tractul digestiv, tractul respirator, le protejează de deteriorare
- Carbohidrații fac parte din enzime și receptorii celulari; ei susțin un mediu intestinal sănătos, asigurând digestia și scaune regulate
- Sportivii consumă carbohidrați pentru că ei sunt o sursă de glucoză ce ajută activitatea musculară și combate stresul
- Organismul acumulează glucoză în mușchii scheletici și în ficat, astfel are o rezervă de energie.
Dimineața sunt indicate polizadaridele pentru a avea energie. Acestea sunt:
- Amidonuri, rădăcinoase, cereale integrale, ceapa, morcovii, cartofii (sunt surse de energie)
- Polizaharide fără amidon, ce au fibre dietetice; pot fi legume, fructe, produse din cereale integrale.
Carbohidrații complecși au polizaharide digerabile lent și pot include: orez, hrișcă, pâine integrală, porumb fiert.
Carbohidrații simpli au monozaharide și dizaharide ce conțin glucoză și fructoză și se găsesc în: stafide, banane, curmale, smochine, struguri.
Prin urmare, la micul dejun trebuie consumate cereale, cartofi fierți, banane, curmale, smochine, stafide, rădăcinoase (morcovi, ridiche), leguminoase (năut, linte), legume cu frunze verzi (varză, spanac, mărar, pătrunjel). Carbohidrații apar și în lapte, produse lactate.
