Papagali din specia Micul alexander – Păsările exotice care vor fi parte a familiei tale

Doua curiozitati ar putea face ca o pereche de papagali micul alexander sa fie aleasa pentru a fi pasari de apartament. Este vorba de acel detaliu care da o aura de unicitate unui lucru. Ce este in cazul acestei specii? In primul rand, este prima specie adusa in Europa, in anul 330 i.e.n de imparatul Macedon de la care isi si trage numele. Apoi se spune despre ei ca sunt pasari nobile. Romanii aveau chiar un deosebit cult pentru aceste pasari, mai ales pentru talentul lor de a imita vocea omeneasca. Se pare ca cei ce faceau parte din lumea buna mergeau pe strazi cu cate o pasare imblanzita ce statea pe deget si vorbea.

Cum sunt acesti papagali micul alexander in mediul lor natural? In patria lor de origine, Asia si Africa, traiesc in savana, la marginea padurilor, in grupuri si stoluri de mai multe sute de exemplare. In mediul lor natural au un zbor rapid si elegant, dar sunt in acelasi timp si buni cataratori. Pentru a intelege cat de multe pasari sunt intr-un stol, am putea sa le comparam cu cele de ciori din tara noastra.

Se pare ca indienii prind papagali micul alexander, le taie aripile si le pun la ingrasat, avand astfel carne ieftina si gustoasa pentru intreaga lor familie. De altfel, pretul lor este destul de mic pentru ca sunt destul de numerosi. Un alt motiv pentru care sunt vanati este faptul ca produc pagube extrem de mari in ceea ce priveste culturile de orez, grau, porumb. Fac asta in momentul in care incep sa isi caute mancare.

Subspecii de papagali micul alexander sunt: Psittacula Krameri maniliensis, Psittacula Krameri borealis, Psittacula Krameri krameri, Psittacula Krameri centralis, Psittacula Krameri parvirostris, Psittacula Krameri echo. Locurile in care traiesc sunt dintre cele mai indepartate, de la Pakistan, Sengal, Sudan sau Mauritania.

In ceea ce priveste aspectul fizic, in functie de subspecie, lungimea lor variaza. Au in general intre 40-43 de cm, fiind mai scurti cei ce traiesc in Africa. In magazinele din Romania pot fi gasiti papagali micul alexander de culoare verde pe partile inferioare si superioare ale corpului, cu aripile ce au o nuanta de verde mai inchisa.

Penele de pe cap au o tenta albastruie, sub cioc si lateral prezinta o banda neagra, in forma de semiluna, mai lata in fata si mai subtire lateral, care continua cu o banda rosie spre ceafa. Unii masculi au chiar o dunga mica neagra de la nari pana la ochi. In ceea ce priveste viata in captivitate, cea mai dificila este reproducerea lor.

Daca se doreste achizitioanarea de papagali micul alexander este important de stiut ca ii este de apreciat frumusetea, eleganta. Sunt pasari deosebite, dragalase si pot imita perfect vocea omeneasca. Vocea lor este tipatoare, si poate fi chiar enervanta cand se repeta des. Acest lucru se intampla cu precadere cand pasarea este speriata. De cele mai multe ori isi face glasul auzit seara si dimineata sau cand este scoasa din colivie pentru zbor. Doar atunci cand masculul curteaza femela, cei ce asculta pot avea parte de un fluierat melodios, ca de flaut.

Un astfel de papagal poate fi tinut atat in voliera, cat si in colivie. Asa cum spuneam, sunt pasari blande si vorbitoare. Colivia metalica, daca este ales acest mijloc de a tine pasarea, trebuie sa fie de minimum 1 m lungime. Daca pasarea este in ingrijire de multa vreme, s-a imblanzit extrem de tare si comportamentul sau este previzibil si nu poate insemna nici un pericol pentru casa (eventual copiii mici ce pot fi raniti), aceasta mai poate fi tinuta pe un suport in forma de T, fiind legata de acesta cu lanturi fine, dar rezistente.

De notat si faptul ca acesti papagali micul alexander se numara printre pasarile iubitoare de baie, si trebuie sa li se puna la dispozitie vase de apa cu o inaltime de 3-4 cm, unde vor intra si se vor scalda cu placere. Dar aceste vase trebuie curatate cat mai des, la fel precum colivia, deoarece pasarile se pot imbolnavi grav (spre exemplu se pot imbolnavi de viermi Capillarria foarte daunatori acestei specii).

Un alt amanunt important in ceea ce priveste aceste pasari este faptul ca sunt mari rozatoare de lemn, asadar pot incerca, daca sunt lasate libere, sa faca acest lucru cu mobila din locuinta. Tentatia poate fi inlaturata daca li se pun la dispozitie ramuri proaspete de pomi fructiferi, arbori de esenta moale precum si corzi sau lastari de vita de vie.

Pentru a fi invatati sa vorbeasca, trebuie sa li se repete la inceput cate un cuvant, zilnic, de zeci de ori. Dupa ce invata, i se pot spune alte cuvinte simple ca mai apoi sa se faca trecerea la fraze scurte si apoi din ce in ce mai lungi. Acesti papagali pot invata pana la 250 de cuvinte.