Hippocampus zosterae sau calutul de mare pitic este una dintre cele mai indragite specii de caluti de mare. Face parte din familia Syngnathidae, genul Hippocampus si isi are originile in Bahamas si in Statele Unite. In prezent se afla in pericol datorita mediului inconjurator care nu ii mai ofera aceleasi conditii prielnice de viata, dar si din cauza faptului ca este folosit in medicina pe teritoriul Asiei. Calutul de mare pitic este inscris in Cartea Recordurilor pentru ca este pestele care inoata cel mai incet.
Dupa cum spune si numele, acest mic peste are infatisarea unui cal, in sensul ca are botul usor alungit si corpul arcuit. Ochii se misca independent unul fata de celalalt, iar coada este prehensila si cu ajutorul sau se poate agata de diferite plante. Pielea nu este acoperita cu solzi insa prezinta mici tuberculi. Coloritul poate fi diferit de la un exemplar la altul, existand varietati verzi, negre, albe, aurii sau maro.
Dimensiunea maxima pe care acest peste o poate atinge este de 5 cm. Masculii, spre deosebire de femele, prezinta un mic sac incubator la nivelul abdomenului. Atunci cand sunt pui, calutii de mare pitici au capul mult mai dezvoltat decat restul corpului, insa pe masura ce cresc, corpul se dezvolta armonios.
In mediul natural, calutul de mare pitic isi petrece cea mai mare parte a timpului printre plantele subacvatice. De aceea este de preferat ca si acvariul in care este crescut acest peste sa imite cat se poate de mult conditiile pe care mediul natural le ofera. Acvariul trebuie sa aiba o capacitate de aproximativ 10 l. Temperatura optima a apei din acvariu trebuie sa fie cuprinsa intre 23-26º C, iar pH-ul nu trebuie sa depaseasca 8,4. Plantele nu trebuie sa lipseasca din acvariul acestor mici pesti.
Alimentatia calutului de mare pitic nu ridica niciun fel de problema acvaristilor. Ca in cazul celor mai multe dintre specii, cu cat alimentatia este mai echilibrata, cu atat riscurile aparitiei anumitor boli sunt reduse. Este bine ca alimentatia lor sa cuprinda foarte multe mici crustacee. In mediul natural, calutii din mare vaneaza din cand in cand asteptandu-si prada stand agatati de plante cu ajutorul micilor cozi prehensile.
Reproducerea nu este nici ea dificila. Sezonul de reproducere incepe la jumatatea lunii februarie si se incheie la sfarsitul lunii octombrie. Este foarte interesant felul in care masculul isi exercita intregul spirit patern in toata aceasta perioada, mai ales dat fiind faptul ca el este cel care isi poarta viitorii pui in saculetul de pe abdomen.
Inainte de imperechere, dansul prin care masculul isi curteaza femela este deosebit in adevaratul sens al cuvantului. Acvariul trebuie sa fie pregatit inainte de catre acvarist pentru a permite viitorilor parinti sa se reproduca respectand toate conditiile.
Dupa ce femela depune ouale in micul saculet de pe abdomenul mascului cu ajutorul ovopozitorului sau, aceasta ramaane pe teritoriul masculuui, relatia dintre acestia fiind foarte interesant de observat; in fiecare dimineata perechea “danseaza” vioi pentru cateva minute si isi schimba coloritul. Masculul depune foarte mult efort si multa energie in tot acest proces. Dupa ce puii au venit pe lume, desi sunt foarte mici, ei pot inota si se pot hrani independent.
Calutul de mare pitic este un peste aparte, cu un comportament deosebit. De obicei, sunt pesti solitari, sau traiesc in perechi, insa nu in grupuri foarte mari. Felul in care comunica acesti pesti este, de asemenea, foarte interesant. Acvaristii au observat ca isi schimba uneori coloritul in functie de mediu. Aceasta reprezinta o metoda prin care calutii de mare pitici comunica. Mai mult decat atat, cercetarile au aratat ca ei emit si unele sunete in timpul reproducerii sau in timp ce se hranesc, tot pentru a comunica.
Daca sunt respectate toate conditiile, calutul de mare pitic poate trai chiar si pana la 5 ani. Este un peste potrivit atat acvaristilor incepatori, cat si celor mai avansati.
