Ce pot face parintii atunci cand observa balbaiala la copil, cand observa ca cel mic se confrunta cu aceasta tulburare de vorbire, de comunicare? Exista cai de a ajuta copilul balbait si exista reactii care, din pacate, ii pot agrava impedimentul de vorbire: ignorarea sau criticarea copilului pentru faptul ca se balbaie fiind cele mai nocive reactii.
Balbaiala la copil va aparea deseori in jurul varstei de 3-5 ani: aceasta poate sa dispara cu timpul, fiind doar o etapa initiala normala in invatarea vorbirii (cand se achizitioneaza limbajul); sau poate sa ramana prezenta chiar daca cel mic are deja un limbaj adecvat (stie ce cuvinte sa utilizeze in exprimarea sa, insa continua sa se balbaie). Aceasta tulburare de vorbire poate sa se manifeste si la varste mai mari, chiar si la adult (insa atunci cand apare brusc, este in general cauzata de un traumatism). Atentie: balbaiala nu are absolut nici o legatura cu inteligenta copilului – el nu are lipsuri in limbaj, nici o inteligenta scazuta, ci doar un impediment in vorbire!
Balbaiala reprezinta, asadar, un impediment in vorbire: copilul face pauze in vorbire, rosteste lent sunetele, repeta unele sunete sau cuvinte, rosteste unele silabe sau cuvinte foarte accentuat. Asadar, vorbirea nu are un ritm normal: la copil, apare cel mai vizibil cand se straduieste sa vorbeasca corect, rapid, cand este tensionat, anxios, in fata unor persoane necunoscute. Deseori, puteti observa ca daca este singur sau doar cu voi si se simte confortabil, balbaiala nu apare – insa cand trebuie sa vorbeasca altcuiva, se va manifesta.
Balbaiala la copil este un impediment ce apare in comunicare cauzat de factori ereditari si fiziologici. Desi stresul, anxietatea, tensiunile la nivel emotional accentueaza aceasta dificultate, ele nu o cauzeaza. Este important ca cel mic sa nu se confrunte cu situatii stresante sau conflictuale, insa nu acestea i-au cauzat tulburarea de vorbire. In schimb, esential este sa incercati sa nu faceti copilul sa devina extrem de stresat sau rusinat tocmai din cauza acestui impediment – cu cat se va simti mai stresat in legatura cu balbaiala sa, cu atat aceasta se accentueaza.
Ce pot face parintii cand observa balbaiala la copil
Nu ignorati dificultatea copilului. Da – cand apare in jurul varstei de 3-5 ani, sunt mari sanse ca aceasta sa fie doar o faza trecatoare. Ceea ce nu implica sa ignorati complet dificultatile sale de vorbire. Il puteti ajuta chiar de la inceput!
Nu va ingrijorati peste masura. Extrema cealalta nu este nici ea utila: a deveni preocupati in exces si ingrijorati de balbaiala copilului nu ajuta cu nimic (nici pe voi, nici pe el). Cateodata, in special cand balbaiala apare frecvent in vorbirea copilului si cand nu apare doar in situatii tensionate sau emotionale, ea nu va trece pur si simplu, ci va continua sa se manifeste si des, se va accentua. Insa nu este cazul sa incepeti sa va faceti griji inca de cand observati ca se balbaie: discutati cu pediatrul si acesta va va sfatui cand este cazul sa apelati la ajutor specializat (la varstele de 3-5 ani, nu se apeleaza la terapii specializate decat in cazul in care balbaiala este intr-atat de severa, incat il impiedica constant sa se exprime).
Nu criticati copilul balbait. Nu-i cereti sa vorbeasca corect si nu il corectati sau intrerupeti vorbind in locul sau atunci cand incepe sa se balbaie. Cand il faceti sa se simta jenat sau presat sa se exprime corect, tensiunea ii va accentua dificultatea de vorbire!
Niciodata nu faceti glumite! Ironii, tachinari, imitatii – toate il vor face sa sufere si ii vor agrava balbaiala. Asadar, incercati sa il feriti pe cate se poate de ironiile celor din jur (in caz ca cel mic are frati, de exemplu). Balbaiala nu apare din vina copilului, nici nu poate fi controlata de catre acesta.
Ajutati copilul comunicand adecvat cu el. Nu-l presati, nu-l grabiti sa termine ceea ce are de spus si invatati-va, pentru a il incuraja sa vorbeasca mai usor, sa vorbiti la randul vostru calm, cu un ritm lent, pronuntand cuvintele clar si fara graba. Iar cand este randul copilului sa vorbeasca, in loc sa-l intrerupeti, corectati sau grabiti, incercati sa il ascultati cu rabdare.
Vorbiti cu copilul despre balbaiala sa, in special atunci cand vedeti ca este rusinat sau stresat de aceasta. Atentie: copilul balbait poate deveni extrem de anxios in situatii sociale, stiind ca nu vorbeste la fel ca ceilalti. El poate sa devina anxios, extrem de timid si retras, fara incredere in sine, iar daca reactiile altora vor fi negative (critice si ironice), problemele sale se agraveaza. Este important sa ii vorbiti despre dificultatea sa, nu sa va prefaceti ca ea nu exista. Explicati-i ca este o dificultate de vorbire, ca nu este vina sa si ca, atunci cand o doreste, poate sa urmeze cateva terapii de imbunatatire a limbajului.
Cereti sfatul medicului pediatru. Daca balbaiala il impiedica pe copil constant sa comunice cu ceilalti, daca il face foarte stresat, anxios si retras sau daca ea continua dupa 5-6 ani, este cat se poate de important sa cautati un specialist care ii va imbunatati aptitudinile de vorbire. Logopedul poate aplica diferite tehnici specializate pentru a-l ajuta in timp pe copil sa se exprime cu mai multa usurinta.
