Cistita este cea mai frecventă infecție a tractului urinar la femei. Boala este mai frecventă la femei decât la bărbați, pentru că acestea au anumite caracteristici anatomice ale tractului urinar: au uretra mai scurtă decât la bărbați și mai aproape de anus și de vagin (ce pot fi surse de bacterii).
Conform datelor statistice, aproximativ una din două femei suferă de cistită măcar o dată în viața ei. De asemenea, s-a constatat și faptul că la patru din cinci femei boala reapare la 12-18 luni după vindecarea unui episod anterior de cistită.
Cistita poate apărea și la copii. Aceștia pot suferi de infecții bacteriene și de infecții ale tractului urinar. Boala se manifestă prin: nevoie mare de urinare, disconfort la urinare, febră.
Infecțiile tractului urinar sunt foarte neplăcute din cauza simptomelor greu de suportat. Ele se împart în mai multe categorii. Pot fi de exemplu infecții nosocomiale, din spital, sau:
- Pielonefrita acută cronică și alte complicații ale acesteia
- Infecții ale zonelor inferioare ale tractului urinar – cistita și uretrita.
Cistita produce inflamații ale vezicii urinare
Despre cistită se spune că poate fi și o infecție cu transmitere sexuală. Simptomele sunt următoarele:
- Inițial apare urinare frecventă și chiar urinare involuntară
- Apoi urinarea dă senzație de arsură
- Pot apărea inflamații ale vezicii urinare și chiar durere la urinare.
La cistită, urina este de obicei tulbure, iar uneori apar și stări febrile. Când cistita afectează rinichii, atunci febra poate fi mai mare.
Cistita poate fi o boală mai simplă sau chiar complicată. În primul caz, infecția se tratează mai ușor, nu apar complicații. În al doilea caz însă, se pot dezvolta alte complicații, mai ales atunci când există și alte probleme de sănătate, cum ar fi: diabet, insuficiență renală, insuficiență cardiacă și altele.
Având în vedere faptul că boala afectează zona genito-urinară, femeile preferă să nu discute despre asta și foarte rar apelează la un medic, ele se mulțumesc cu automedicația.
Cauza cistitei este în general Escherichia coli. Această bacterie dă și recidive recurente ale cistitei, mai ales la femeile cu vârsta peste 60 de ani. Reinfecția poate fi tot cu E. Coli (care persistă în flora fecală) sau cu o altă bacterie. Când boala se dezvoltă iar, mai târziu de 2 săptămâni, atunci este vorba despre o reinfecție. La femeile sănătoase, majoritatea agenților uropatogeni sunt din flora rectală, care ajung în vezică prin uretră.
Cistita recurentă la femeile sănătoase înainte de menopauză
În perioada de menopauză, cistita apare la femei din cauza: spermicidelor folosite, raporturilor sexuale frecvente, reținerii unui volum mai mare rezidual de urină, infecției cu bacteria Escherichia coli sau cu bacteria S. Saprophyticus (care produce cistită acută). Alți agenți patogeni pot fi: microorganismele care colonizează vaginul, diverși anaerobi, difteroizi, Staphylococcus epidermidis, lactobacilii, Gardnerella vaginalis.
La menopauză scade semnificativ formarea de estrogen și secreția de estrogen în ovare. Asta duce la atrofia mucoasei vaginale, la iritații, mâncărime, durere în timpul actului sexual, reducerea volumului mușchilor vaginali, relaxarea ligamentelor ce susțin uterul, vezica urinară.
Pentru diagnostic se face analiza urinei.
Tratamentul cistitei
Pentru tratament se recomandă:
- În primul rând consumul mare de lichide, hidratarea organismului
- Aportul de analgezice
- Golirea rapidă a vezicii urinare după actul sexual
- Consumul de suc de afine.
Prin consumul de lichide se face o reducere a concentrației de agenți patogeni, iar în plus se inhibă capacitatea bacteriilor de a se dezvolta mai mult. Unii medici au spus și faptul că prin consumul mare de lichide se face și o diluare a urinei, astfel se reduce concentrația de antibiotice și compuși antibacterieni naturali în urină. De asemenea, poate crește pH-ul.
Nu este indicat un aport excesiv de lichide, pentru că ar putea duce la agravarea refluxului vezico-ureteral și la intensificarea infecției la nivelul tractului urinar superior.
In caz de disurie severă sunt indicate analgezicele. Cea mai recomandată de medici este terapia cu antibiotice adecvate, care poate reduce simptomele infecțiilor tractului urinar inferior. De exemplu, în cistită acută la femei se recomandă cotrimoxazol (o singură doză este uneori suficientă atunci când apar primele simptome ale cistitei). În opinia medicilor, foarte eficient este și tratamentul de trei zile cu ofloxacină, levofloxacină și norfloxacină. După o perioadă de 12 săptămâni după terminarea tratamentului, ar trebui realizat un examen bacteriologic al urinei, astfel se poate verifica dacă agentul patogen a fost eliminat sau nu.
