Sistemul de învățământ românesc a avut de suferit în ultimii ani din cauza subfinanțării. Măsurile legislative recente au amânat până în anul 2020 punerea în aplicare a necesității de a aloca 6% din PIB pentru educație (vezi raportul ec.europa.eu). Nivelul de învățământ în țara noastră este foarte scăzut, comparativ cu media UE.
România are drept țintă modernizarea sistemului de învățământ, dar, din păcate, nu se știe dacă prin inițiativele adoptate și urmărite, va putea atinge această țintă în acest an.
Navigare rapidă în articol:
- România are doar două universități în World University Rankings QS
- România este pe ultimul loc la testele PISA în Europa
- Situația elevilor din țara noastră
- Rata șomajului în România
1. România are doar două universități în World University Rankings QS
Țara noastră are prea puține universități incluse în clasamentul mondial World University Rankings QS. Doar Universitatea din Bucureşti și Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca apar în Top 1000, în categoria 801-1000. Pe primele 5 locuri se află 5 universități din America.
În anul 2018, apăreau în clasament și alte 3 instituții de învățământ superior din România: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea Politehnică din București.
Guvernul și Ministerul Educației ar trebui să înțeleagă necesitatea susținerii acestor universități cu finanțare adecvată în anul 2020.
2. România este pe ultimul loc la testele PISA în Europa
România este codașa Europei în ceea ce privește Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA). Performanțele elevilor români sunt slabe, comparativ cu ale elevilor din alte țări ale UE. Asta arată că subiecții testați nu pot rezolva sarcini care necesită un minim de competențe și o gândire independentă. Rezultatele tinerilor români, de 15 ani, nu corespund rezultatelor tinerilor din alte țări.
Rezultatele la testului PISA 2018 sunt mai mici decât cele din anul 2015. Conform unui articol de pe site-ul româniajournal.ro, țara noastră a obținut 430 puncte la matematică, 426 puncte la științe și 428 puncte la lectură/citire.
Rezultatele PISA oferă o imagine a stării educației din România și necesitatea investirii mai mult în învățământ în anul 2020.
3. Situația elevilor în țara noastră
Conform rezultatelor testului PISA, România a obținut cele mai mici scoruri la evaluare, ele arată că 44% dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg ce au citit. Experții numesc asta analfabetism funcțional.
Evaluarea Națională
La Evaluarea Națională, aproximativ 50% din elevii de gimnaziu au rezultate foarte slabe. Statisticile arată că 47% dintre absolvenții de gimnaziu nu reușesc să obțină nota 5 din cauza faptului că nu au cunoștințe de bază, nu știu nici măcar cele patru operații aritmetice esențiale.
Elevii care vor obține nota finală de admitere sub 5 la Evaluarea Națională, în anul 2020, nu vor fi pe lista de distribuire la liceele locale. Ei vor mai avea opțiunea de educație profesională.
Statisticile arată că procentul elevilor care trec de examenele naționale este de 50% din cei înscriși.
Examenul de Bacalaureat
În ultimii 15 de ani, în România aproximativ un milion de elevi nu au promovat examenul de Bacalaureat,unii dintre ei nici nu au vrut să se înscrie la această evaluare.
Potrivit Ministerului Educație, din 136.091 absolvenți de liceu care s-au înscris la prima sesiune de examen, doar 129.166 au susținut examenele efectiv, ceilalți nu s-au prezentat. Dintre aceștia 84 de elevi au fost eliminați din examen pentru tentativă de fraudă (au copiat cu telefoanele mobile).
Rata de promovare a examenului de Bacalaureat în anul 2019 este de 67,2%, respectiv cu 2,5% mai mică decât rata de promovare a elevilor în anul 2018.
Rata de promovare a Bacalaureatului în sectorul 4 din București a fost de 80,94%, în Cluj de 80,71 iar în Iași de 76,34%. Urmează județul Bacău cu 75,96% și apoi orașul Sibiu cu 74,54%. Acesta este Topul județelor din țara noastră.
În România există foarte multe licee în care promovarea la Bacalaureat este zero, sau sub 10%. Pentru a lua acest examen, nota minimă este de 5. Dintre acestea fac parte anumite licee tehnologice din țară, pentru care se cheltuie bani mulți pentru funcționarea lor, însă ele nu dau rezultate. Elevii obțin la Bacalaureat note de 2,3 sau 4, sunt analfabeți și nu cunosc cele patru operații aritmetice.
Astfel de elevi nu iau nici Bacalaureatul, nu vor urma nici o școală profesională, iar de a merge la facultate nici nu poate fi vorba. În mod normal, tinerii ar trebui să fie îndrumați în mod obligatoriu și nu facultativ, de timpuriu (de exemplu din clasa a IX-a) spre școli profesionale, pentru a primi educație teoretică și practică.
Învățământul profesional
Având în vedere datele statistice, putem spune că România este printre țările în care sistemul de învățământ profesional adecvat lipsește. Comparativ cu Germania în care 70% dintre elevi sunt la Școli Profesionale, în țara noastră doar 20% urmează astfel de școli. Elevii români preferă să abandoneze timpuriu școala, în loc să învețe o meserie. Procentul de tineri cu vârsta între 18-24 de ani care nu au terminat clasa a VIII-a a crescut semnificativ. Mai mult de 17% dintre elevii din România au abandonat școala și nu s-au înscris pentru formare profesională.
În țara noastră nu există un forum de orientare școlară și profesională la nivel național al elevilor în funcție de talentul sau personalitatea lor. Pentru a obține un loc de muncă bun, elevii ar trebui să fie îndrumați spre o Școală Profesională în care să învețe o meserie. Nu toată lumea are capacitatea de a urma o facultate. În prezent și ratele de șomaj sunt mari, mai ales în rândul celor care nu dețin o diplomă de liceu.
Prin consolidarea sistemului de formare profesională se pot îmbunătăți perspectivele economice ale tinerilor din afara sistemului universitar, care pot avea o ocupație profesională de nivel mediu. Asta necesită însă o educație profesională. Cu siguranță, mulți dintre tinerii la vârsta adultă vor să-și îmbunătățească abilitățile, să aibă o pregătire, să poată avea o profesie. La situația actuală din țară, este mai important să se pregătească tineri care să completeze locurile de muncă existente, cât și oameni specializați pentru locurile de muncă în viitor.
Sistemul VET din Germania
România ar trebui să ia exemplul Germaniei, care are un sistem de formare profesională bazat pe muncă, foarte eficient. Tinerii din Germania au obținut locuri de muncă prin educație și formare profesională de calitate, astfel au ajuns să devină angajați bine pregătiți. De exemplu, în anul 2017, peste 1,3 milioane de tineri din această țară s-au înscris la programele de Educație și formare profesională (VET) din Germania.
Acest sistem are beneficii economice extraordinare, el combină pregătirea teoretică cu cea practică. Elevii intră la o Școală Profesională din clasa a IX-a sau a X-a și sunt specializați într-o meserie, timp de 2-4 ani. Un avantaj oferit de sistemul VET este acela că ajută la scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor.
Acest sistem a devenit un model de inspirație pentru alte țări din Uniunea Europeană (ex. Italia, Letonia, Grecia, Portugalia, Spania). Acestea au luat inițiativa de a adopta un sistem asemănător VET, care să le aducă aproximativ aceleași rezultate.
Abandonul școlar
Potrivit Eurostat, România, Malta și Spania au cele mai mari rate ale abandonului timpuriu de educație și formare, în anul 2018.
România a înregistrat o rată a abandonului școlar de 18,1% în anul 2017, iar în zonele rurale, abandonul este peste medie, respectiv de 25,4% în anul 2018. Abandonul școlar al elevilor care termină clasa a VIII-a este de 27%.
În anul 2020, România speră să obțină o scădere a ratei abandonului școlar cu 12%. Rămâne de văzut dacă va reuși să-și îndeplinească acest scop.
Alte date statistice:
- În țara noastră procentul copiilor (cu vârsta de 0-3 ani) care sunt înscriși la creșă este de 15,7%, iar media în UE este de 34%.
- În România, în anul 2017, 26% dintre studenți absolviseră facultatea, iar în UE, procentul era de 40%.
- Numărul tinerilor din învățământul preuniversitar a scăzut între anii 2007-2017 cu 14%.
- Un procent de 10% din școlile din România sunt supraaglomerate, iar 58% dintre școli au locuri libere pentru elevi.
- În zonele rurale, 38% dintre școli au toaletele exterioare.
4. Rata șomajului în România
Potrivit datelor Eurostat din 2018, unul din 6 români cu vârsta cuprinsă între 15-25 ani nu lucrează și nici nu studiază.
În România, în octombrie 2019, rata șomajului era de 4%.
Potrivit Eurostat, rata șomajului a scăzut în 24 state membre ale UE (printre care se află Polonia, Germania, Spania). De exemplu în Grecia a scăzut de la 19,9% la 16,7%. Din păcate, există și țări în care șomajul a crescut:
- În Suedia rata șomajului a crescut de la 6,4% la 6,8%
- În Lituania rata șomajului a crescut de la 6,1% la 6,4%
- În Cehia rata șomajului a crescut de la 2,1% la 2,2%
- În Danemarca rata șomajului a crescut de la 4,9% la 5,3%.
S-ar putea să te intereseze și articolul: 7 greșeli pe care unii părinți le fac în educația școlară a copiilor.
