Vara vine cu soare, caniculă dar și invazia țânțarilor. Aceste insecte devin o adevărată pacoste, mai ales în timpul serilor petrecute în aer liber, în apropierea pădurilor și a apelor. Bâzâitul lor constant poate tulbura somnul, iar mușcăturile nu sunt doar enervante, țânțarii pot transmite și diverse boli.
În țara noastră, cea mai răspândită specie este țânțarul comun. Interesant este că doar femelele se hrănesc cu sânge uman, în timp ce masculii preferă seva plantelor.
Pentru a ține țânțarii la distanță, remediile tradiționale includ aplicarea de uleiuri esențiale precum acelea de mentă, lămâie, eucalipt. Totuși, există și soluții moderne, mai eficiente, pentru a combate aceste insecte persistente.
Țânțarii își depun ouăle în ape stătătoare, fie că e vorba de bălți naturale, fie de recipiente lăsate în curte, cum ar fi găleți sau butoaie cu apă. De aceea, este important să acoperiți bine orice vas în care se colectează apă (precum recipientele pentru apa de ploaie), pentru a împiedica accesul țânțarilor și preveni înmulțirea lor.
Cum recunoști înțepăturile de țânțari?
În popor, adesea, se spune că țânțarii preferă persoanele cu „sânge dulce” – iar acest lucru are un sâmbure de adevăr. Tulburările metabolice, precum diabetul, pot modifica compoziția sângelui, făcându-l mai atrăgător pentru aceste insecte. Astfel, atât țânțarii, cât și căpușele, tind să se hrănească mai frecvent cu sângele persoanelor care suferă de diabet sau care au un metabolism mai accelerat.
Oamenii care eliberează prin piele substanțe atractive pentru insecte, precum dioxidul de carbon din respirație sau acidul lactic din transpirație, sunt mai expuși la mușcături. Din acest motiv, transpirația sportivilor poate fi deosebit de tentantă pentru țânțari.
Mușcăturile de țânțari lasă adesea în urmă pete roșii, însă uneori pot apărea și umflături sau iritații în jurul înțepăturii. Aceste reacții apar deoarece saliva acestor insecte conține proteine care pot declanșa reacții alergice și mâncărime.
Modul în care reacționăm la o astfel de înțepătură depinde în mare măsură de sensibilitatea sistemului nostru imunitar. Unele persoane, în special copiii, pot dezvolta reacții mai puternice – de exemplu, înroșirea accentuată a pielii după o mușcătură de țânțar. În astfel de cazuri, un remediu simplu și eficient este administrarea de calciu dizolvat în apă, care poate reduce intensitatea reacției alergice.
Țânțarii sunt mai activi în zori și seara, înainte și după apusul soarelui. Prin urmare, dacă plănuiești să faci o plimbare la apusul soarelui, sau vrei să petreci o seară în jurul focului de tabără, ar fi bine să te protejezi purtând pantaloni lungi și o cămașă cu mâneci lungi. Astfel, reduci riscul de a fi înțepat.
Cum reduci mâncărimea pielii după o înțepătură de țânțar?
Mâncărimea după înțepătură de țânțar se poate reduce astfel:
- Se aplică o compresă cu apă rece
- Se aplică gheață sau un cub de gheață pentru a reduce inflamația și a amorți zona, diminuând astfel și senzația de mâncărime
- Se pune pe piele o felie de ceapă
- O soluție realizată din apă și zeamă de lămâie poate calma acest simptom
- Se freacă pielea cu o frunză proaspătă de mentă pentru a calma mâncărimea
- Se spală zona cu apă rece și cu săpun, astfel se reduce riscul de infecție
- Se aplică pe piele o compresă cu o soluție preparată din apă și bicarbonat de sodiu.
Alte sfaturi pentru a calma mâncărimea pielii sunt:
- Aplicarea de gel cu aloe vera; acesta calmează pielea și reduce inflamația
- Folosirea unei loțiuni antihistaminice sau cu hidrocortizon care reduc reacția alergică locală
- Aplicarea unei comprese cu oțet de mere pe mușcătură; aceasta are efect calmant și antiseptic
- Aplicarea de usturoi zdrobit pentru că are proprietăți antiinflamatoare și antibacteriene
- Folosirea unor uleiuri esențiale – de mentă, lavandă, eucalipt, arbore de ceai; acestea se aplică diluate pentru a calma iritația și mâncărimea.
Pentru a nu agrava iritația și infecția nu te scărpina și evită să folosești alcool sau parfum.
