Există multe motive pentru care te hotărăşti să ai un bebe (la fel cum există şi pentru decizia de a amâna momentul); dar unele dintre ele pot fi „greşite”, în sensul că nu arată că e chiar cea mai inspirată alegere. Desigur, unele femei nu au avantajul de a decide dinainte, rămânând însărcinate fără a fi plănuit.
Altele însă planifică sarcina, doar că nu mereu din motivele cele mai înţelepte (să nu uităm că este un pas ce schimbă complet şi definitiv viaţa femeii şi a partenerului său şi că, până la urmă, vorbim de a aduce o fiinţă pe lume, nu despre o nouă coafură!)…
5 motive greşite pentru a decide să rămâi însărcinată:
♦ Presiunea celor din jur. Femeile ajung la o vârstă la care parcă toţi cunoscuţii încep să aibă copii: naşteri şi botezuri peste tot! În situaţia în care mai toate prietenele ei devin mămici, ea se poate simţi presată să ţină pasul cu restul, să fie şi ea “normală”. Vechiul grup se cam destramă, “fetele” nu mai ies în oraş deoarece au un bebe acasă – aşa că ar trebui să facă şi ea ca celelalte, nu?
Ei bine, nu chiar; dacă o femeie nu se simte pregătită să fie mamă şi încă nu vrea să facă acest pas, nu este momentul potrivit doar pentru că “toţi o fac”. Dar presiunea din exterior cea mai influentă o au familiile: e de înţeles că părinţii doresc şi aşteaptă să devină bunici. Iar adesea tinerele femei şi partenerii lor sunt asaltaţi mereu de marea întrebare: “dar voi când aveţi un copil?”. Rudele pot fi cam pisăloage, dar, din nou, în nici un caz faptul că ei îşi doresc ca tu să ai un bebe nu constituie o motivaţie pertinentă.
♦ “Salvarea” relaţiei de cuplu. S-au folosit ghilimele deoarece realitatea e că un copil nu poate salva cu adevărat o relaţie care scârţâie şi care e în pericol din diferite motive. Poate că speri că vă veţi apropia şi veţi deveni o familie fericită, poate că speri că îl vei ţine lângă tine dacă îi faci un bebe – dar nu se întâmplă astfel şi nici nu e corect faţă de partener şi mai ales faţă de copil. În plus, dacă relaţia nu mai merge, e cazul să încerci să rezolvi problemele, nu să le ignori şi să încerci să le îngropi.
Un copil nu rezolvă ceea ce nu mai funcţionează între doi parteneri; îi ţine uneori împreună un timp, dar situaţia devine mai gravă până la urmă; e doar o posibilă amânare. Înainte de a plănui o sarcină, relaţia trebuie să fie stabilă şi puternică, nu invers!
♦ Singura împlinire în viaţă. Este cât se poate de adevărat: un bebe te împlineşte, îţi oferă sens şi bucurie zi de zi (pe lângă epuizare şi griji!). Dar nu e soluţia, atunci când simţi că viaţa ta nu are scop şi când te simţi neîmplinită să rămâi însărcinată şi gata! Viaţa unui individ are valoare în sine şi fiecare trebuie să îşi găsească întâi prin sine o împlinire şi un sens, nu să îl caute în alţii. Există şi ideea că singurul rol al femeii e să devină mamă – o idee învechită şi o prejudecată, căci orice femeie îşi poate găsi împlinire în multiple planuri ale vieţii. Şi este mult mai logic ca ea să se simtă deja completă, deja mulţumită cu ea însăşi şi cu viaţa ei, decât să spere că apariţia copilului îi va oferi aceste lucruri.
Odată ce singura împlinire din viaţă e cea de a fi părinte, transferi tot asupra copilului – dar cu ce rămâi odată ce acesta îşi ia zborul din cuib? Încă o idee: unele tinere naive se gândesc că “va fi drăguţ”, că un bebe este o fiinţă micuţă şi scumpă – cât de greu poate fi, se întreabă ele… Ar trebui să discute cu o mamă matură – este greu, foarte greu şi te descurci doar când eşti pregătită pentru ce va urma!
♦ Atenţie şi grijă. Poate să pară o idee ciudată, însă adevărul este că unele femei vor să rămână însărcinate pentru primi de la ceilalţi atenţie şi îngrijire; toţi se poartă în general mai bine şi mai grijulii faţă de o femeie însărcinată şi faţă de o proaspătă mamă. Dar chiar e acesta un motiv să decizi că vrei un bebe? În plus, poate că ceilalţi vor fi mai atenţi şi te vor face să te simţi specială, dar toate acestea se alătură oboselii fizice şi psihice, grijilor, durerilor etc.. A crede că sarcina este o ocazie să te simţi răsfăţată e o naivitate!
Legat de nevoia pentru atenţie, alte femei doresc un copil pentru a nu mai fi singure, pentru a fi sigure că cineva va sta cu ele şi le va iubi. Este adevărat, copilul tău te va iubi, dar nu e înţelept să vrei să fii mamă exclusiv din nevoia de a fi iubită, dacă nu ai şi alte motivaţii şi nu eşti sigură că vei face faţă provocărilor pe care le implică sarcina, naşterea şi creşterea copilului (în special pentru o mamă singură).
♦ Clasicul ceas biologic. Nu în ultimul rând, un motiv nu prea bun de a te decide să ai un bebe cât mai rapid este teama că ceasul tău biologic ticăie din ce în ce mai rapid şi se va opri. Specialiştii recomandă femeilor să rămână însărcinate la vârste tinere, după 35 de ani existând un risc din ce în ce mai ridicat de complicaţii. Dar aceasta nu justifică panica pe care o resimt unele femei când se apropie sau când au depăşit “pragul psihologic” de 30 de ani! O femeie sănătoasă poate avea copii mult timp după aceea şi dacă nu se simte pregătită încă sau încă nu-şi permite mai deloc un copil, e mai înţelept să mai aştepte, nu să se grăbească. Nu este “acum sau niciodată”!
; dar unele dintre ele pot fi „greşite”, în sensul că nu arată că e chiar cea mai inspirată alegere.){kind=link}