In dorinta de a intelege cum percep cainii lumea din jurul nostru trebuie sa intelegem in oarecare masura mintea acestora, cateva aspecte legate de organele lor de simt. Despre simturile cainelui vom spune cateva lucruri in acest articol si anume despre miros, acuitatea vizuala, simtul auditiv, tactil si gustativ.
Organul olfativ este foarte important pentru caine. Sensibilitatea mucoasei olfactive a nasului este de mii de ori mai mare decat la om, cainele poate sa distinga aproximativ 2 milioane de mirosuri. Datorita acestui simt si a memoriei se explica de ce unii caini pot fi antrenati sa devina animale de vanatoare excelente, salvatori sau caini detectivi extraordinari.
Daca am fi sa comparam cainele cu omul din punct de vedere al simtului olfactiv am putea spune ca acest animal traieste intr-o lume mult mai complexa si mai bogata, el are 125 milioane de celule olfactive. Conform cercetatorilor nasul acestui patruped este inzestrat cu receptori olfactivi, iar mirosul fiind de natura chimica se dizolva rapid in lichid si astfel se explica si faptul pentru care mereu nasul cainelui este umed. In momentul in care nasul acestuia nu mai este umed poate fi si un semn de boala. Cand temparaturile sunt ridicate nasul devine uscat si cald.
Un caine de vantoare are capacitatea extrordinara de a recunoaste imediat un anume miros pe care il stie deja. De asemenea un caine antrenat in acest sens va putea mirosi urmele si de la cativa metri, el fiind capabil sa capteze orice mica diferenta in intensitatea unor mirosuri.
Uneori la caine respiratia este insotita de un sunet asemanator unui suspin, tocmai datorita eliminarii aerului din plamani. Cand merge pe strada un caine va avea deseori tendinta sa intoarca doar capul sau intregul corp in functie de directia vantului. De asemenea daca el simte un miros ciudat pentru care manifesta curiozitate va ridica botul si in acelasi timp narile si va trage aer in piept pentru a descoperi mai bine directia din care vine, iar uneori chiar va inchide ochii spre a se putea concentra mai bine. Din nefericire exista substante care pot irita rapid oraganele olfactive ale animalului.
Fumul de tigara de exemplu poate face cainele sa aiba un comportament agresiv, sa latre si sa stranute. Aceeasi reactie are cainele si la mirosul de alcool. Cainii sunt sensibili la miros si cand dorm, de multe ori ei se trezesc daca simt un miros diferit, doar daca sunt foarte obositi ei renunta sa mai reactioneze la orice miros care nu este prea puternic. In cazul in care mirosul creste si devine mai intens cu siguranta cainele va reactiona, deci el va deveni activ la aparitia brusca a unui nou miros care nu ii este familiar lui.
Simtul tactil la caini este destul de dezvoltat
Cainele percepe durerea la fel ca si omul. Prin labute percepe vibratiile si poate reactiona la caldura. Senzatia tactila poate fi diferita, deoarece este rezultatul unui complex de perceptii ai unor stimuli care actioneaza asupra tesutului cutanat si pielii.
Limba este acel organ al gustului prin care animalul simte gustul alimentelor. Mai exact prin limba cainele degusta hrana, realizeaza procesul de inghitire, formeaza un fel de ,,cavitate” in momentul in care bea apa. Cainele are capacitatea de a distinge gustul apei si alte patru tipuri principale de gust: sarat, dulce, acru si amar. Cainele are o conexiune neuronala intre gust si miros. Daca un caine se hotaraste sa nu manance hrana cu siguranta el se va baza pe miros si nu pe gust in luarea acestei decizii. Atunci cand animalul primeste ca hrana un amestec omogen el va percepe toate componentele si aromele acestuia. Hrana amestecata a unui caine nu va deveni monotona pentru acesta, deoarece el va simti orice componenta individuala a acesteia.
Acuitatea auditiva la caini este mult superioara comparativ cu cea a omului
Un caine are capacitatea sa distinga in jur de 8000 de sunete, ziua poate auzi de la 50 m, iar noaptea chiar de la 150 m. Este sensibil la sunete de inalta frecventa si sunete ascutite. In primele 10 zile de viata catelul nu are capacitatea sa distinga sunetele, este surd. Abia dupa aceasta perioada catelul incepe sa auda sunetele insa la inceput ele nu au nici un fel de valoare pentru el, se pare ca are doar o reactie din instinct care se aseamana cu un latrat sau marait, prin care isi cheama mama.
Treptat el incepe sa socializeze si sa-si dezvolte abilitatea de a distinge sunetele. Urechea cainelui (si acum ne referim la cea externa pe care o putem vedea) are rolul de a prelua undele sonore si directiona in canalul auditiv. In acest mod vibratiile sunt transmise spre timpan. In spatele acestuia se afla o cavitate, iar tubul care face legatura dintre gat si urechea medie poarta numele de trompa lui Eustache. Aceasta are rolul de a echilibra presiunea asupra timpanului si de o parte si de alta.
Vederea la caine se dezvolta dupa 12 sau 15 zile dupa ce se naste. Desi unii cred ca aceste patrupede vad doar ca niste umbre in picioare (in alb si negru), trebuie spus ca acest lucru nu este adevarat, ele au vederea buna. In general cainii au o vizuine de culoare insa nu la fel ca la om, ei percep conurile de culoare din retina mai slab si intr-un mod diferit.
Crescatorii au ajuns la concluzia ca pe timp de noapte cainii vad mai bine decat ziua, chiar de 3-4 ori mai bine decat omul. Pe de alta parte acuitatea vizuala la caine este de 3 ori mai mica decat la om. Foarte interesant este faptul ca un caine poate vedea un lucru in miscare de la 600 m, daca distanta este mai mai mare de 800-900 m el va intoarce capul brusc si va distinge acel obiect ca pe o prada incat va alerga imediat spre el spre a o prinde.
Conform lor cainele ciobasnesc german are un camp de vizualizare de aproximativ 180 grade, si poate distinge stapanul de la o distanta de cateva sute de metri. De asemenea o vedere buna au si rasele de caini de vanatoare. Un caine nu vede imaginea sa reala in oglinda si nu se poate recunoaste, iar la televizor cainii vad doar niste imagini palpaitoare, ei nu pot percepe o imagine in miscare doar de 50-60 herti.
Conform specialistilor animalele care traiesc in salbaticie au simturile mai dezvoltate, desi pana in prezent nu s-a studiat inca foarte bine acest aspect. Totusi se crede ca un caine care traieste in casa isi pierde treptat calitatile pe care le au rudele sale salbatice. Cel mai important simt al cainelui este cu siguranta mirosul.
