Singuratatea este cel mai groaznic sentiment pe care il poate eperimenta omul. Chiar daca se pacaleste cu un film, pierzand ore in sir la televizor, chiar daca se amageste spunand povesti in compania unui caine batran, omul este proiectat sa iubeasca, sa traiasca si sa fie in compania cuiva, a unei persoane capabila sa-i raspunda inapoi cu aceleasi sentimente. Altfel nu duce o viata sanatoasa. Emil Cioran spunea in operele sale cu tentative de sinucidere a gandurilor ca „a fi cu adevarat singur inseamna sa nu fii nici macar cu tine insuti” sau „incepi sa simti singuratatea atunci cand auzi tacerea lucrurilor”.
Conform aceluiasi Cioran, care se pare ca a facut tratate intregi de pace cu singuratatea, aceasta este perceputa ca fiind refugiul celor care au multe de spus iar „un om nu este niciodata singur ci doar singurulul”. Evident ca stimabilul domn filozof Cioran nu gresea in tezele sale, scrise sub lumina unei lampi in orele tarzii ale noptii, cazand pe amurgul gandurilor incercand culmile disperarii. Dar totusi singuratatea in viata moderna are cu totul alte perceptii si ca orice boala, pentru ca poate fi tratata ca atare, poate fi la fel de periculoasa ca si cangerul sau bolile de inima.
Cum devenim singuri?
Persoanele care se izoleaza dorind sa fie singure, au o imunitate scazuta si predispozitii la depresii, iar efectele daunatoare ale singuratatii pot duce pana la urma in pragul dementei chiar, asa cum au stabilit unii psihologi, singuratatea avand cauze, efecte si tratamente bine stabilite. Cu singuratatea ne confruntam inca de atunci cand suntem separati de mediul in care am locuit aproape noua luni de zile (burtica mamei), alaturi de cineva, in cineva si odata cu cineva.
Cand iesim din acel mediu, trebuie sa ne resemnam cu gandul ca urmeaza sa fim singuri pe lume, fara ca nimeni sa respire odata cu noi. Specialistii sunt de parere ca „oamenii sunt sociabili pentru ca incearca in permanenta, in decursul vietii, sa evite singuratatea”. Mai mult decat atat, acesta devine un ideal in viata al oamenilor, cel mai mare chin si cea mai mare pedeapsa din toate timpurile fiind cea a exilului sau lipsa prietenilor.
Psihologii sunt de parere ca si canalele de socializare aparute de cativa ani buni sunt factori ce duc si mai mult la izolare, omul devenind dependent de comunicare virtuala, nemaireusind astfel sa-si faca prieteni reali cu care sa imparta bucurii, suferinte sau succese, esecuri. Asadar efectele nocive ale singuratatii se pot revarsa asupra noastra chiar si cand consideram ca de fapt nu suntem singuri. Chiar si toate restrictiile, precum barurile in care se interzice fumatul, este o condamnare la singuratate a omului, care are la baza evident si discriminare.
Efectele singuratatii
Desi sunt foarte multe efecte negative cauzate de singuratate, ele nu pot fi considerate tocmai anormale, fiind dimpotriva, reactii comune in comunitatile umane. Efectele negative sunt grave sau mai putin grave in functie de varsta. Astfel copii sunt afectati doar la nivel social, adultii insa pot deveni dependenti de alcool si/sau tulbarati grav la nivel psihic, iar singuratatea poate duce si la decizii radicale si irevocabile precum sinuciderea.
Exista persoane care se simt singure chiar si atunci cand se afla intr-un grup mare de oameni, ei reusind sa se relaxeze cu greutate, deoarece au nivelul de stres foarte avansat, motiv pentru care interactiunea cu alte persoane devine practic imposibila. Singuratatea are urmari grave si asupra corpului nostru la nivel organic, ea deregland functionarea normala a acestuia. Un alt efect al singuratatii ar mai fi si insomnia sau un somn agitat, plin de ganduri negative, cosmaruri sau vise bizare.
Exista cale de vindecare?
Cu siguranta si singuratatea, tratata ca atare si anume ca si o boala, poate avea tratamente pentru vindecare, desi acele tratamente nu se administreaza pe cale orala si nu se elibereaza pe baza de reteta in farmacii. Totul se rezuma la nivelul psihic, iar atunci cand un om singur isi gaseste jumatatea chiar si la o varsta mai inaintata, el se poate vindeca, mai ales daca are sentimentul ca alaturi de acea persoana va trai pe tot parcursul vietii. Persoanele care duc lipsa de compania altor persoane, simt foarte mult nevoia de comunicare, constanta, chiar la cea mai mica interactiune simt nevoia sa dea raportul la tot ceea ce fac.
Persoanele care sufera de singuratate nu se pot trata decat singuri, constientizand in prima faza aceasta problema si ulterior incercand sa o solutioneze pe diverse cai. Pot apela chiar si la un medic specialist care cu siguranta va sti cum si ce sa spuna intr-o situatie de genul. Persoanele afectate de singuratate au tendinta de a se ascunde, avand sentimentul ca sunt izolate si ca nu li se da niciodata atentie dar un zambet nu poate strica ziua nimanui, asa ca putem recurge si la acesta chiar fata de persoanele straine.
