Roșu în gât la copii – Care sunt cauzele și când trebuie luate antibiotice?

0
180
1-rosu-in-gat

Acest simptom de roșu în gât la copii, de durere la înghițire apare din cauza unor infecții cu bacterii sau virusuri. Durerea în gât la copii este un simptom care apare în caz de răceală și poate semnala o amigdalită bacteriană. Virusurile pot provoca și ele afecțiuni ale gâtului și roșu în gât la copii.

Navigare rapidă în articol:

Roșu în gât la copii – Cauze, simptome

2-rosu-in-gat-cauze

Durerea în gât poate fi cauzată de virusuri. Astfel se poate suferi de faringită, care este o infecție a căilor respiratorii superioare.

Răceala poate da senzație de durere și roșu în gât.

Angina sau gâtul roșu apare în majoritatea cazurilor de boală. În angină amigdalele sunt mai mari, apar uneori puncte roșii pe mucoasa palatină și pe vălul palatin. Se poate ca amigdalele să fie acoperite de exudat, de așa numita falsă membrană care apare și în alte cazuri, în amigdalita pultacee. Acest exudat are efect asupra gâtului, provoacă la copii senzație de disconfort la înghițire și de aceea ei refuză mâncarea și consumul de lichide (ceea ce crește riscul de deshidratare).

În cazuri grave apar complicații, edem la faringe, edem la laringe și riscul de sufocare.

Alți factori care provoacă durere în gât și roșu în gât sunt:

  • Virusul Epstein-Barr
  • Adenovirusul
  • Scarlatina
  • Rinita alergică
  • Respirarea aerului rece în anotimpul rece, mai ales iarna
  • Corp străin în gât, care s-a înțepenit în gât, în esofag sau în căile respiratorii.

La copii, principalele simptome care apar în caz de răceală sunt:

  • Răgușeală, durere în gât și durere în cerul gurii
  • Tuse și senzație de disconfort în gât
  • Roșu în gât datorită infecției cu streptococ
  • Iritații la ochi, aspect de ochi roșii
  • Senzație de nas înfundat sau curgerea unui lichid din nas
  • Erupții cutanate
  • Stări febrile ușoare
  • Scăderea apetitului alimentar
  • Scaun moale sau diaree.

Află totul despre anemia la copii, când trebuie să ne îngrijorăm.

Infecția cu streptococ de tip A la copii

3-faringita-la-copii

Faringita streptococică este cauzată de infecția cu streptococ de tip A. Iată ce spun medicii despre această boală:

  • La bebeluși boala poate provoca simptome de: irascibilitate, agitație, lipsa poftei de mâncare, creșterea temperaturii corpului la 38,5 grade Celsius
  • La copiii cu vârsta de 2-3 ani boala va cauza simptome de: senzație de nas înfundat, secreții nazale sau curgerea nasului, inflamarea ganglionilor limfatici la gât, stări febrile de 38,3 grade Celsius
  • La copiii care au vârsta între 3-5 ani apar: stări de vomă și greață, febră, creșterea temperaturii corpului la 38 grade Celsius, inflamarea ganglionilor limfatici în zona gâtului, inflamarea luetei sau a omulețului, pete roșii în cerul gurii, erupții cutanate sub forma unor mici pete roșii pe abdomen, pe spate și pe zona pieptului
  • La copiii care au vârsta mai are de 5 ani se manifestă simptome specifice acestei infecții.

Scarlatina la copii

4-scarlatina-la-copii

Această boală infecțioasă este provocată de streptococul beta hemolitic de grup A. Este o boală clasică a copilăriei, extrem de contagioasă și care se manifestă mai ales prin erupții cutanate. Agentul patogen este streptococul de tip A. Scarlatina apare îndeosebi în sezonul rece, mai ales primăvara, toamna, iarna. Boala se transmite prin strănut, tuse, vorbire. Perioada de incubație este destul de mică, primele simptome apar cam la una-trei zile.

Scarlatina copii – Simptome:

  • Durere în gât și roșu în gât
  • Faringele și amigdalele sunt roșii și inflamate
  • Stări febrile și frisoane
  • Erupții cutanate și senzație de mâncărime
  • Erupții pe limbă, mici pete albe și apoi roșii
  • Dureri de cap.

Erupțiile cutanate se răspândesc pe întregul corp și provoacă mâncărime intensă. În majoritatea cazurilor erupțiile cutanate durează aproximativ două săptămâni. Află mai multe despre durerea de burtă la bebeluși, ce trebuie să știe părinții.

Scarlatina – Tratament: Această boală necesită aplicarea unui tratament cu antibiotice. Dacă aceste medicamente nu sunt administrate se poate ajunge la complicații: pneumonie, otită medie sau inflamația sinusurilor.

Roșu în gât – Consultație și diagnostic

5-rosu-in-gat-diagnostic

Întotdeauna copilul trebuie dus la medic atunci când are o serie de simptome ca de exemplu:

  • Copilul tușește destul de des și are voce răgușită
  • Are temperatura corpului puțin mai mare decât în mod normal, de 38,5 grade Celsius sau chiar puțin mai mare
  • Copilul a stat lângă o persoană care avea o infecție streptococică
  • Copilul înghite greu, deschide gura cu dificultate și nu are poftă de mâncare.

La bebeluși situația este mai delicată, pentru că aceștia nu pot spune când îi doare ceva. Dacă la ei apar stări de agitație, iritabilitate, febră, plânset și lipsa poftei de mâncare (refuză biberonul cu lapte sau alăptarea la sân) trebuie duși la medicul pediatru.

Află alte motive din cauza cărora bebelușul plânge și este agitat.

Consultația la medic

În cazul infecțiilor cu streptococi se face exudatul faringian. Acest procedeu constă în preluarea unei probe din gât de la copil, folosind un bețișor care are vată la capăt. Pentru confirmarea infecției cu streptococi se face una din cele două testări și anume:

  • Dacă se face un test rapid, acesta durează aproximativ 15-20 minute.
  • Dacă se face cultura, aceasta va dura 1-2 zile.

Dacă rezultatul la aceste teste este pozitiv, medicul recomandă un tratament cu antibiotic.

Roșu în gât la copii – Tratament

6-tratament-faringita-rosu-in-gat

Când diagnosticul la copil este faringită, pot fi două cazuri – faringită microbiană sau virală. Se procedează astfel:

  • Dacă boala este cauzată de infecția cu streptococ atunci se iau medicamente antibiotice recomandate de medic
  • Dacă este o faringită virală atunci medicul va indica un tratament cu spray-uri, sirop, medicamente pentru reducerea temperaturii, febrei.
  • În ambele cazuri se recomandă eliminarea secrețiilor nazale prin suflarea nasului, alimentație ușoară și odihnă.

Care sunt recomandările privind tratamentul infecției bacteriene?

În acest caz de infecție bacteriană se aplică un tratament cu medicamente antibiotice. Cel mai frecvent se prescrie amoxicilina sau penicilina. Aceste antibiotice sunt sub formă de capsule, se iau de 2 ori pe zi, câte una la 12 ore. Sunt și antibiotice sub formă lichidă sau care se pot administra injectabil, prin intermediul unei branule, doar o singură dată pe zi.

Acest antibiotic ajută la reducerea simptomelor în cel mult 1-2 zile. Se ameliorează durerea în gât și dispare răgușeala. Tratamentul se face minim 5 zile, de regulă 7 zile. În anumite cazuri mai grave tratamentul se administrează timp de 10 zile. Întotdeauna tratamentul cu antibiotic trebuie dus până la capăt. Pentru refacerea microflorei intestinale benefice, medicul va prescrie și un tratament cu picături cu probiotice. Acestea trebuie să fie speciale pentru vârsta copilului.

Citește și:  Care sunt simptomele pentru care vom fi nevoiți să chemăm medicul la bebelușul nostru

În acest caz, medicul recomandă și alte medicamente pentru calmarea durerii locale în gât, cum sunt consumul de lichide, siropurile pentru gât.

Hidratarea corpului este importantă, sunt recomandate ceaiurile călduțe cu miere și lămâie și supa de pui.

Care sunt recomandările privind tratamentul infecției virale?

Infecția virală necesită alt tip de tratament față de infecția bacteriană. Se ține cont de tipul de virus care a cauzat această infecție. De regulă această infecție durează 5 zile.

Medicul va prescrie un tratament cu antibiotic care poate ajuta în calmarea simptomelor produse de infecție.

Un lucru pe care trebuie să-l știe părinții este acela că antibioticele nu sunt o terapie pentru febră.

Ce spun medicii despre infecțiile virale?

Iată ce spun medicii: “După ce copilul suferă o infecție virală, acesta dezvoltă imunitate, o protecție pe termen lung, împotriva agentului patogen”. Există dovezi cu privire la faptul că persoanele care au suferit mai puține infecții respiratorii cauzate de virusuri în copilărie, au avut un risc mai mare de a suferi de alergii respiratorii și de boli obstructive ale căilor respiratorii la vârsta adultă.

În fiecare an apar noi virusuri. Aceștia variază de la an la an, pentru combaterea infecțiilor trebuie stabilite alte tratamente.

Epidemiile de gripă încep de obicei la grădinițe sau la școli, deoarece copiii au sistemul imunitar slab și nu sunt încă suficient de imuni la gripă. Ei pot contacta gripa sau infecția și o pot transmite la alte persoane. Dacă astfel de tulburări gripale apar la bebeluși și mai ales la sugari, situația este destul de gravă. Acești bebeluși sunt mai sensibili, necesită supraveghere medicală.

De regulă bebelușii pot lua diferiți agenți patogeni atunci când aceștia se joacă cu alți copii care s-au îmbolnăvit deja.

Atunci când infecția este cauzată de mai mulți agenți patogeni este mult mai grav pentru că va putea duce la un curs mai sever al bolii respiratorii.

Care sunt recomandările privind calmarea durerii în gât la copii?

Pentru ameliorarea acestui simptom se administrează medicamente calmante de tipul:

  • Paracetamol care este cunoscut cu denumirea de Calpol sau Panadol; acest medicament Panadol se găsește și în varianta pentru copii mici, pentru bebelușii care au vârsta mai mare de 2 luni
  • Ibuprofen care are denumirea de Nurofen pentru copii; acesta este un medicament antiinflamator non-steroidal; se poate administra la bebelușii cu vârsta peste 6 luni
  • Comprimate care ameliorează durerea în gât și uscăciunea și care sunt sub forma unor bomboane ce se țin pe limbă până se topesc; acestea nu sunt recomandate la copii mici, care au vârsta mai mică de 3 ani, pentru că există riscul de a se îneca cu ele
  • Spray cu efect anestezic care ajută în cazuri de durere și roșu în gât, dar nu sunt mereu recomandate la copii din cauza substanțelor pe care le conțin. Citiți cu atenție prospectul!

Ce medicamente nu se administrează la bebeluși?

La bebelușii foarte mici, cu vârsta sub 2 luni nu se dă niciun fel de medicament antitermic și analgezic. De asemenea nu este indicată mierea de albine.

Specialiștii spun că la bebeluși nu se dă niciodată aspirină sau alt produs ce conține salicilați. Aspirina nu se dă nici la copiii care au vârsta mai mică de 18 ani. Despre aspirină se spune că poate provoca la copii sindromul Reye. Se pare că acest medicament a fost asociat cu acest sindrom. care reprezintă o boală fatală. Deci la bebeluși și la copii este interzisă administrarea aspirinei sau a unui medicament care are salicilat sub orice formă.

La bebeluși nu se dau mai multe medicamente simultan decât dacă se întreabă medicul. Este foarte important ca acea combinație de medicamente să fie sigură și să fie prescrisă de medic.

Toate medicamentele trebuie să fie verificate, respectiv data de expirare, pentru ca ele să nu fi suferit anumite modificări chimice care pot afecta sănătatea. De asemenea este indicat să se respecte modul de păstrare al medicamentelor, exact cum scrie pe ambalaj. De exemplu sunt medicamente care se țin la frigider, cum sunt anumite siropuri sau antibiotice lichide. Picăturile cu probiotice se păstrează la frigider.

Alte recomandări la bebeluși:

  • În cazul în care bebelușul scuipă sau vomită din cauza unor medicamente este indicată subdozarea; cum este de așteptat supradozarea este mai periculoasă, deci trebuie evitată.
  • La bebeluș medicamentele se dau când acesta este în poziție verticală, ar trebui să stea în fund.
  • Întotdeauna este bine să citești de mai multe ori prospectul pentru a-ți aminti doza corectă; este obligatoriu să respecti exact doza recomandată de medic pentru bebeluși, aceasta nu trebuie depășită.

Cum prevenim afecțiunea de roșu în gât?

7-prevenirea-imbolnaviri

Igiena este foarte importantă, dar prin ea nu se poate evita orice boală contagioasă. Spălarea mâinilor ajută în prevenirea infecției, este o metodă destul de simplă și eficientă de prevenire a răspândirii germenilor și bacteriilor.

Părinții trebuie să aibă grijă de igiena copilului mic, care nu se poate spăla singur pe mâini. Copilul trebuie să fie spălat de părinți pe mâini cu apă și săpun, apoi trebuie șters pe mâini cu un prosop de unică folosință, cum este cel din hârtie. Copilul trebuie spălat pe mâini de fiecare dată după ce strănută sau tușește mai ales dacă a dus mâinile la gură.

Copilul care merge la creșă, grădiniță, școală, și care intră în contact cu alți copii, are un risc mare de a lua o boală contagioasă.

Pentru a preveni îmbolnăvirea trebuie evitate locurile aglomerate, zonele în care este posibil să fie persoane care sunt bolnave, care au infecții bacteriene sau virale și care pot răspândi aceste boli prin tuse, strănut, vorbit, prin atingerea unor obiecte din mijloacele de transport în comun, etc.

Alte metode prin care se poate preveni îmbolnăvirea sunt: plimbarea în aer curat, evitarea zonelor unde se fumează, respectiv a fumatului pasiv, alegerea unei alimentații bogate în vitamine, îngrijirea copiilor cu atenție cât mai mult timp posibil, zilnic.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.