Noi oamenii obișnuim să numim Postul ca fiind o dietă sau o schimbare de bucate. Credincioșii îl numesc ,,hrana smerenieiˮ, iar preoții spun că este o perioadă de pocăință. Sunt oameni care se întreabă de ce trebuie să postim miercurea și vinerea. Despre ziua de miercuri se spune că a fost vândut Iisus, iar vineri a fost răstignit Iisus. De aceea în aceste zile tot anul trebuie să postim, pentru a cinsti patimile Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Postul este ,,înfrânarea trupului de la pornirile poftitoare ale celor cinci simțuri cu care omul este înzestrat prin creația și existența sa în chip și asemănarea lui Dumnezeu.ˮ
Care sunt cele 4 posturi din fiecare an?
Despre cele patru posturi se spune că au legătură cu cele patru anotimpuri ale anului: postul de primăvară, postul de vară, postul de toamnă și postul de iarnă. Acestea sunt:
- Postul Paștelui este numit Postul cel Mare sau Postul Răstignirii sau al Învierii. Acesta este postul de primăvară.
- Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel sau Postul Sân-Petrului. Acesta este postul de vară.
- Postul Sfintei Fecioare Maria este postul care vine ca o completare la Postul Mare, pentru că prin Sfânta Fecioară Maria, Dumnezeu s-a întrupat și s-a arătat ca om. Este postul de dinaintea Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, în perioada 1-15 august. Acesta este postul de toamnă.
- Postul Crăciunului care este numit și Postul Nașterii sau al Bucuriei sau Postul de iarnă.
Postul Paștelui este în perioada 19 februarie-7 aprilie 2018
Postul Paștelui este considerat ca fiind cel mai lung post din an dar și cel mai aspru. În această perioadă a anului nu se fac nunți. De asemenea este numit Postul Mare și considerat cel mai important post din an. Paștele va fi sărbătorit în data de 8 aprilie a acestui an.
De ce este Postul Paștelui atât de lung? Cei care îl consideră foarte lung și aspru sunt oamenii gurmanzi care cred că este foate greu să ții post timp de 40 de zile la care se adaugă și Săptămâna Patimilor în care se postește mai mult și Săptămâna brânzei de dinaintea postului când nu se consumă carne. Ideea este însă să nu se exagereze în niciun fel, se spune că este bine ,,să dormi când ți-e somn, să mănânci când ți-e foame și să bei când ți-e sete.ˮ
Totul trebuie făcut cu măsură! Persoanele care sunt bolnave sau care au trecut de vârsta de 70 de ani nu trebuie să țină un post aspru pentru că nu le permite sănătatea.
Ce reprezintă Săptămâna Albă?
Aceasta este perioada premergătoare Postului, începe pe 12 februarie și este numită și Săptămâna brânzei. Acum oamenii au dezlegare la brânză, lapte, ouă și pește, în zilele de miercuri și vineri. În această săptămână nu se consumă carne (cu excepția preparatelor din pește care se mănâncă în zilele de harți, de dezlegare la pește). Semnificația acestei săptămâni este aceea de reașezare în starea paradisiacă (a oamenilor din Rai care nu consumau carne) din care am căzut.
Postul sufletesc – Ce spun preoții despre acest lucru?
Perioada de post ne ajută să ne simțim mai bine, mai lejeri, mai curați. În Post avem posibilitatea să ne transformăm sinele într-un sine blând. Această transformare se face prin rugăciune și prin schimbarea bucatelor care ne amintesc de prezența lui Dumnezeu.
În perioada de Post ar trebui să ținem cont de următoarele lucruri:
- Să împărțim pâine de post cu cei flămânzi.
- Să nu necăjim pe orfani, sau să nu fim nepăsători la cei care stau cu mâna întinsă, cerșind o bucată de pâine.
- Să nu asuprim pe săraci.
- Să dezlegăm lațul nedreptății.
- Să renunțăm la ură și la invidie.
- Să muncim când sufletul ne este obosit.
- Să valorificăm timpul prin muncă și nu prin trândăvie.
- Să dormim mai puțin, atât cât este nevoie să ne odihnim.
- Să ne rugăm mai mult, să avem o comunicare directă cu Dumnezeu.
- Să mulțumim lui Dumnezeu pentru ocrotirea lui și să ne rugăm să ne ajute în rezolvarea problemelor pe care le avem.
- Să ne ajute să ne cunoaștem pe noi înșine, să avem putere să trecem peste toate problemele.
- Să ține cont de postul trupului pentru că prin acesta se curăță mintea, se înmoaie inima și se înfrânează patimile.
- Să ne abținem de la gândurile negative, necurate, de la invidie, bârfe, minciuni și răutăți.
- Să ne curățim trupul dar și sufletul – acesta este un lucru foarte important.
Dezlegarea la pește în Postul Paștelui
În Postul Paștelui sunt doar două zile în care se poate mânca pește și alte preparate din pește. Zilele cu dezlegare la pește sunt:
- 25 martie, de Buna Vestire sau de Blagoveștenie
- 1 aprilie, în Duminica Floriilor când se sărbătorește Intrarea Domnului în Ierusalim.
Zilele când este dezlegare la ulei și vin sunt: 25 aprilie, 4 martie, 11 martie și 18 martie.
Mâncăruri recomandate în Postul Paștelui
Zacusca de post, fără ulei, se face toamna și este un preparat culinar extraordinar realizat din numeroase legume proaspete, pline de nutrienți și arome grozave.
- Se folosesc următoarele ingrediente: 2 kg de gogoșari roșii, 2 kg de ardei grași, 4 cepe mari, 2 țeline, eventual un ardei iute, 1 pahar de oțet și o cană de zahăr, puțină sare și piper după gust.
- Mod de preparare: se curăță toate legumele, se spală și se taie în cubulețe mici; apoi se pun la fiert timp de 30 de minute, timp în care se amestecă în continuu cu o lingură de lemn; la final se adaugă oțetul, zahărul, sarea și piperul și se amestecă bine; la final zacusca se lasă puțin să se răcească și se pune în borcane care trebuie închise ermetic.
Fasolea este o mâncare de post foarte gustoasă.
- Se folosesc următoarele ingrediente: 500 g fasole boabe, 2-3 cepe destul de mari, 250 ml ulei de floarea-soarelui, o linguriță de boia dulce și sare după gust.
- Se prepară astfel: se pune fasolea în apă să stea timp de 6-8 ore pentru a se înmuia; apoi se pune la fiert în apă cu sare timp de 3 ore; separat într-o tigaie se pune ceapa la undit în ulei, în prealabil se taie mărunt cu un cuțit; în uleiul din tigaie se adaugă și puțină boia și eventual puțină sare; fasolea fiartă se scurge de apă și se dă prin mașina de tocat carne, apoi se amestecă cu ceapa undită și uleiul care a rămas în tigaie; la final se mai adaugă puțină sare dacă este nevoie ca gustul ei să fie puțin mai sărat. Se servește cu felii de păine proaspete sau prăjite.
Mâncăruri de post și rețete mănăstirești
Pâinea de post
Se face din făină integrală amestecată cu apă (eventual cu puțină sare) pentru a se forma un aluat consistent. Se lasă la dospit timp de 8-10 ore într-un loc cald, ferit de umiditate. Această pâine după ce a fost coaptă se consumă, fără nimic altceva și este numită păine pustnicească.
Lipie de post fără ulei
- Se folosesc următoarele ingrediente: 500 g făină, apă, o lingură de drojdie, puțină sare.
- Se prepară astfel: se amestecă drojdia cu puțină apă, apoi se adaugă peste făină; se pune și puțină sare și apă călduță și astfel se obține un aluat care se lasă să crească timp de cel puțin o oră; se ia câte o mână de aluat și se turtește pe masa cu făină pentru a se forma o lipie rotundă, apoi se pune în tava de copt la cuptor pe hărtie de pergament sau pe faină ca să nu se prindă.
Ciorba de legume de post
- Se folosesc următoarele ingrediente: 2 l apă, 2 cartofi, 1 dovlecel, o varză mică, o sfeclă roșie mică, o gulie, 2 ardei grași, 3 roșii, 2 morcovi, 2-3 cepe, o țelină, 1 pătrunjel, 1 păstârnac, o vânătă, o conopidă mică, o mână de fasole boabe sau păstăi, o ceașcă de mazăre, o legătură de leuștean, o legătură de pătrunjel, o legătură de mărar, o legătură de țelină, borș acru (sau măcriș, agrișe, corcodușe), sare și piper după gust.
- Se prepară astfel: se spală și se taie mărunt toate legumele și zarzavatul; se pune la fiert într-o oală cu apă legumele și zarzavatul: fasolea, mazărea, rădăcinile de pătrunjel, morcov, țelină; după ce dau în clocot se adaugă celelalte legume tăiate cuburi mici: vânăta, cartofii, conopida, dovlecelul, roșiile, sfecla, ardeii grași, gulia; toate acestea se fierb timp de 15-20 de minute; apoi se adaugă borșul acru, sarea, piperul și verdeața proaspătă (frunzele de leuștean, pătrunjel, mărar și țelină). Ciorba se servește caldă cu ardei iute și felii de pâine.
Bruschete cu roșii de post
Se taie mai multe felii de pâine care se pun la prăjit. Acestea se ung cu usturoi și apoi se servesc cu un sos delicios realizat din roșii tăiate cubulețe amestecat cu puțin ulei de măsline, sare și frunze proaspete de busuioc. Usturoiul se poate tăia mărunt în sosul de roșii și de asemenea se rade de suprafața aspră a feliilor de păine prăjită.
Ciorba din ciuperci de post
Se poate realiza din diferite soiuri de ciuperci, cum ar fi ciupercile Champignon, păstăviori de fag, pâinișoare, urechiușe, mânătărci, râșcovi, pleurotus, hribi.
- Se folosesc următoarele ingrediente: 1 kg de ciuperci, 2-3 cepe, 2 morcovi, o rădăcină de păstârnac, o rădăcină de pătrunjel, o rădăcină de țelină mică, o legătură de pătrunjel proaspăt, o legătură de leuștean proaspăt, 1 l de borș acru proaspăt, 2 l de apă, sare și piper după gust.
- Se prepară astfel: se spală ciupercile cu apă și se taie felii, apoi se pun într-o oală la fiert în 2 litri de apă; se pregătește zarzavatul (cozile de pătrunjel și leuștean) și legumele (ceapa, morcovul, păstârnacul, țelina, pătrunjelul), se spală și se taie mărunt și se pun la fiert în apă alături de ciuperci; toate ingredientele din oală se fierb timp de 30 de minute, apoi se adaugă borșul acru, sarea, piperul și verdețurile proaspete (frunzele fragede de leuștean și pătrunjel). După ce a dat în clocot, ciorba este gata și se poate servi caldă, eventual cu ardei iute și pâine.
Bruschete cu ciuperci
Se procedează ca în rețeta de mai sus, doar că în loc de roșii se folosesc ciuperci. Acestea se spală, se taie mărunt și se undesc cu puțină ceapă în ulei. Se adaugă și puțin usturoi pentru un gust deosebit și de asemenea un pahar mic de vin alb (dacă este una din acele zile de harți cu dezlegare la ulei și vin). Feliile de pâine se prăjesc și apoi se ung cu ciupercile astfel gătite. Acest aperitiv de post are un gust uimitor, este delicios.
Sarmale din păsat și ciuperci
Păsatul se folosește ca ingredient la sarmale în loc de orez. Este spărtura de porumb și are un gust foarte bun în compoziția de sarmale.
- Se folosesc următoarele ingrediente: 1 varză murată cu frunzele subțiri potrivite pentru sarmale, 500 g păsat, 2-3 cepe, 200 g ciuperci, 250 ml ulei de floarea-soarelui, o linguriță de boia, o legătură de cimbru, o legătură de pătrunjel proaspăt, 1 l zeamă de varză sau de borș acru, sare și piper după gust.
- Se prepară astfel: se spală păsatul și se ține în apă la înmuiat; se curăță și se spală ceapa, apoi se taie mărunt și se pune la undit într-o tigaie cu ulei; se amestecă păsatul cu ceapa și cu ciupercile tăiate mărunt și se fierbe puțin adăugând apă pentru a nu se prinde de tigaie; se adaugă condimentele (boia, sare, piper), cimbru și pătrunjel și astfel se obține compoziția pentru sarmale; se pregătesc foile de varză, se taie în bucăți potrivit de mari, apoi se rulează compoziția în ele; dacă sunt foarte acre și sărate, foile de varză se țin în prelabil câteva ore în apă rece; se așează sarmalele într-o oală tapetată cu foi de varză, apoi se adaugă zeama de varză ce a fost diluată cu apă; se dau la cuptor timp de 4-5 ore, focul trebuie să fie moderat sau mic. Se servesc calde cu ardei iute și mămăligă.
Pârjoale de post din dovlecei
- Se folosesc următoarele ingrediente: 2 dovlecei, 2-3 căței de usturoi, 200 ml ulei de floarea-soarelui, o cană de făină sau de pesmet, o legătură de pătrunjel proaspăt, sare și piper după gust.
- Se prepară astfel: se spală și se curăță dovleceii de coajă, apoi se dau prin răzătoare și se pun la scurs într-o sită; se amestecă cu usturoi, sare, piper și pătrunjel verde, apoi cu făină sau pesmet și se obține compoziția de pârjoale; se prăjesc într-o tigaie cu ulei și se servesc calde cu felii de pâine.
Tocănița cu ciuperci de post
- Se folosesc următoarele ingrediente: 1 kg de ciuperci, 150 ml ulei de floarea-soarelui, o lingură de făină, o legătură de mărar proaspăt, o legătură de pătrunjel verde, sare și piper după gust.
- Se prepară astfel: se spală ciupercile cu apă, se taie mărunt; se curăță ceapa de coajă, se spală, se taie mărunt și se pune la călit într-o tigaie cu ulei încins; se adaugă ciupercile și se lasă în tigaie la fiert, se acoperă tigaia cu un capac; la final se adaugă și o lingură de făină (pentru ca sosul să fie mai consistent), verdeața tocată mărunt și dacă mai trebuie se pune și un pahar de apă; când tocănița este aproape gata se adaugă sarea, piperul, frunzele de mărar și pătrunjel verde tocate mărunt. Se servește caldă.
Orez cu spanac
- Se folosesc următoarele ingrediente: 1 kg de spanac, o cană cu orez, 2-3 cepe mari, 4-5 căței de usturoi, 200 ml ulei de floarea-soarelui, sare după gust.
- Se prepară astfel: se spală orezul cu apă rece și se lasă câteva ore la înmuiat; se spală spanacul și se pune la fiert într-o oală cu apă timp de 8-10 minute, apoi se lasă să se scurgă, să se răcească și se toacă mărunt cu un cuțit; separat într-o tigaie cu ulei se pune ceapa tăiată mărunt la călit; toate aceste ingrediente (orez, spanac, ceapa undită) se amestecă cu usturoiul tăiat mărunt și puțină sare și se pun într-o tavă la cuptor timp de 10-15 minute. Orezul cu spanac este delicios, se servește cald.
Sarmale de post
- Se folosesc următoarele ingrediente: o varză murată, o cană de orez, 100 g prune uscate sau ciuperci, 3 cepe mari, 1 morcov, 200-250 ml ulei de floarea-soarelui, 1 pahar de bulion din roșii, puțină boia dulce, sare și piper după gust.
- Se prepară astfel: se curăță cepele de coajă, se spală cu apă, se toacă mărunt și se călesc într-o tigaie cu ulei; se spală orezul și se adaugă peste ceapa undită, se pune puțină apă, morcovul tăiat mărunt sau ras pe răzătoare, sare și piper și se lasă să fiarbă până se umflă puțin orezul; la final se adaugă prunele și ciupercile tăiate mărunt, se pune și puțină boia dulce, o lingură de bulion și pătrunjelul proapăt tăiat mărunt; se pregătesc foile de varză murată, se rulează sarmalele, se așează într-o oală tapetată cu foi de varză; deasupra se pune varză tăiată fideluță și se adaugă apă, bulion și se dă la cuptor timp de cel puțin 2 ore.
Toate preparatele sunt simple și foarte gustoase. Poftă bună!