Pentru copii este dificil să păstreze distanța – Acum este timpul să avem mai multă grijă de ei

0
66

Mulți copii au stări de anxietate, dificultăți de somn și stări de depresie, deși par destul de liniștiți, ca și cum s-ar simți bine. Știrile despre pandemie i-au afectat psihic, undeva în sufletul lor s-a adunat stres și sentimente negative, de tristețe și frică. Pandemia a lovit sufletul copiilor și de aceea lucrurile devin mai dificile acum ca înainte. Ei au stări de insomnie și uneori dureri de cap, care apar pe fondul situației de izolare legată de coronavirus.

Află în acest articol ce spun psihologii despre copii, ce îi ajută să treacă peste stresul creat de pandemie și ce este mai important pentru ei.

Navigare rapidă în articol:

  1. Reacția copiilor la stres
  2. Pentru copii este dificil să păstreze distanța
  3. Epidemia limitează dezvoltarea naturală a copiilor

1. Reacția copiilor la stres

Copiii reacționează într-un anume mod la stres, ei au stări neplăcute la fel ca adulții. Situația actuală nu este ceea ce își doresc, prea multe lucruri s-au schimbat în viața lor, iar regulile pe care trebuie să le respecte le creează stres. Există prea mulți factori noi care le induc copiilor stres; asta le produce schimbări psihologice de comportament și simptome fizice, sesizate deja de părinții lor.

Unii dintre copii sunt mai sensibili și de aceea, ei au schimbări de comportament mai evidente. Părinții pot sesiza dacă starea copilului s-a schimbat și trebuie să îl ajute să-ți restabilească echilibrul emoțional.

Simptomele specifice de stres la copii pot fi:

  • Sunt mai agitați ca de obicei și au izbucniri emoționale negative; sunt nervoși, par frustrați și dezamăgiți, răspund cu mânie la critici
  • Au dureri abdominale cauzate de stres și dureri de cap provocate de stările de nervi
  • Au tulburări de somn și se trezesc noaptea din somn
  • Au dificultăți de concentrare și își pierd mereu răbdarea când sunt provocați.

Unii spun că mulți copii ar avea nevoie chiar de un consult la un medic specialist, dacă sunt prea stresați. Ideea este de a transforma stresul în echilibru, de a-i ajuta să elimine sentimentele negative acumulate. Copiii trebuie să-și dezvolte autocontrolul și să deprindă strategii prin care să fie mai rezistenți atunci când au parte de situații dificile.

Un mod simplu de a ajuta copiii este să nu-i lăsăm singuri în momente grele. Ei au nevoie de protecția părinților, de iubire, care le crește sentimentul de apartenență și încredere în forțele proprii.

Copiii trebuie învățați să-și gestioneze emoțiile negative (furia, dezamăgirea, frustrarea, supărarea, teama) și să le transforme în emoții pozitive. Ei trebuie să descopere o cale de a face față stresului, de a depăși situațiile dificile.

S-ar putea să te intereseze și articolul: Stresul la copii – Cum îi ajutăm pe copii să facă față stresului? 

Care sunt nemulțumirile copiilor

Situația de izolare i-a făcut să le fie dor de colegii de școală, de prieteni, de perioada când făceau sport sau se bucurau de plimbări, fără frica de a se infecta cu vreun virus. Viața lor a devenit plictisitoare, iar știrile (de la radio, de la televiziune sau de pe Internet) despre pandemie le-a creat teamă, îngrijorare și anxietate.

Deși au un program de școală online, fac lecții și teme, se întâlnesc cu profesorii și colegii prin intermediul Internetului și a camerei web, totuși asta nu este suficient pentru a avea acea stare de normalitate de dinaintea epidemiei. Faptul că nu se întâlnesc cu prietenii în aer liber atât cât își doresc, cum procedau înainte, îi face nefericiți și plictisiți.

Înțelegerea stării copilului contează pentru părinți, pentru că așa ei pot să-l ajute să-și consolideze capacitatea de a răspunde cerințelor vieții, mai ales atunci când cresc provocările. Uneori sunt necesare sfaturile și recomandările unui psiholog, specializat în sensibilitatea copiilor și consiliere parentală.

Iată câteva sfaturi:

  • Reduceți sursele de zgomot inutile care pot enerva copilul
  • Antrenați copilul în luarea deciziilor
  • Aplicați un program de activități relaxante și destul de diversificat
  • Învățați copiii să-și gestioneze greșelile, să spună ce a învățat din greșeli, pentru a nu privi asta ca ceva negativ, frustrant sau ca pe o înfrângere
  • Învățați copiii să nu se judece aspru când greșesc, să respire adânc, să se calmeze și să nu se lase copleșiți de obstacole
  • Amintiți copiilor cât de bine s-au simțit atunci când au depășit anumite momente dificile și cum au dobândit noi abilități, de care se pot folosi și de acum înainte.

Copiii devin dificili pe fond de stres

Din ce în ce mai mulți copii au un comportament schimbat creat pe fond de stres. Simptomele produse de informațiile negative despre pandemie sunt: dureri de cap, epuizare, oboseală accentuată, tulburări de somn, amețeli, tristețe, dureri abdominale, apatie.

Când există mulți factori negativi, șansele ca cei mici să sufere de stres cresc. Evenimentele stresante afectează starea psihică a copiilor; undeva în suflețelul lor s-au acumulat sentimente negative care probabil încă nu ies la suprafață. Asta nu este tocmai bine, pentru că îi face pe copii deosebit de vulnerabili.

Copilul devine agresiv

Psihologii spun că familiile nu sunt obișnuite să trăiască împreună într-un spațiu limitat, să fie izolați în casă. Ei consideră că nici copiii nu sunt obișnuiți să-și restrângă libertățile – de a ieși zilnic afară, de a se distra cu prietenii, etc. Toate acestea pot crea stări de nervozitate, de aceea copiii pot deveni uneori irascibili și agresivi.

Riscul de certuri și discuții negative apare, iar asta are consecințe mai ales asupra copiilor. Întotdeauna starea rea a părinților, cauzată de stres și anxietate, se transmite copiilor și de aceea ei, fiind mai sensibili, pot deveni mai agresivi, mai vulnerabili și bolnavi. Legătura emoțională dintre copii și părinți este foarte strânsă, de aceea cei mici pot avea simptome create de stres: dureri de cap, epuizare, dureri abdominale, oboseală, scăderea capacității de concentrare.

Citește și:  Vaccinuri obligatorii și opționale la bebeluși

Psihologii consideră că părinții trebuie să încerce să se stăpânească în această perioadă, să aibă mai multă răbdare. Ei fac unele recomandări:

  • Părinții trebuie să se adapteze și să aibă încredere în abilitățile lor de a păstra liniștea în familie
  • În această perioadă este necesar să se pună accent pe calitatea timpului, pe activități care distrează copiii și pe ceilalți membri din familie
  • Regulile trebuie aplicate, dar este important să fie introduse într-un mod explicit și relaxant, fără a provoca stres mental la copii
  • Comunicarea ajută la prezentarea modificărilor regulilor, la explicarea semnificației lor
  • Copiii trebuie introduși în activitățile din casă, este bine să aibă anumite sarcini și treburi zilnice
  • Copiii trebuie să aibă momente de relaxare (la calculator, în fața televizorului, în grădină), momente de conversație cu prietenii online, dar și activități educaționale (citit, învățat, teme pentru școală și altele).

Copilul devine deosebit de liniștit

Stresul poate face copiii să se retragă, să devină mai introvertiți. Retragerea nu este sinonimă cu pasivitatea, deși unii părinți au această impresie. De asemenea, introversiunea nu trebuie confundată cu timiditatea, chiar dacă ambele au legătură cu socializarea.

Copiii din familii defavorizate social

În asemenea familii, presiunea este și mai mare, este accentuată de lipsa banilor, de mediul nu tocmai sănătos, care are efect asupra stării de sănătate psihică și fizică a copiilor. Statisticile arată că în familiile defavorizate din punct de vedere social și economic, riscul de îmbolnăvire al copiilor este mai mare decât la ceilalți, care au o situație mai bună.

Asta se datorează stresului creat de diferiți factori, care îi fac pe copii mai vulnerabili. Ne referim la copiii care sunt crescuți greu de un singur părinte care are venituri mici, sau de cei care au ambii părinți fără locuri de muncă și trăiesc din ajutor social sau de la rude.

În România, foarte multe familii au un nivel de trai precar, iar asta afectează viața copiilor. Politicienii ar trebui să depună eforturi mai mari pentru ca acești copii să aibă oportunitatea de a duce o viață mai bună și mai sănătoasă.

2. Pentru copii este dificil să păstreze distanța

Distanțarea socială a schimbat modul obișnuit de viață al copiilor și adulților. Restricțiile impuse au creat stres copiilor și îi obligă să mențină distanța socială, cât mai mult posibil. Este destul de dificil pentru ei să facă asta, fiind obișnuiți cu alt stil de viață.

Acum este momentul ca părinții să fie mai atenți și să aplice o educație mai riguroasă copiilor.

Cei mici trebuie să înțeleagă ce înseamnă să ne distanțăm social și de ce trebuie respectate măsurile de precauție. Dacă părinții nu sunt stabili din punct de vedere emoțional, dacă suferă de anxietate și depresie, este posibil să le vină greu să facă față la provocările situației din această perioadă.

3. Epidemia limitează dezvoltarea naturală a copiilor

În perioada de izolare, copiii au avut parte de multe restricții. Părinții le-au impus aceste restricții acasă, iar asta le afectează dezvoltarea lor naturală. Copiii au nevoie de spațiul lor, de libertate, își doresc să meargă pe propria cale. Asta înseamnă că le este foarte greu să stea în casă și de asta probabil, de multe ori, se răzvrătesc împotriva celor ce impun reguli de izolare.

Părinții care vor să influențeze comportamentul copiilor, nu trebuie să fie agresivi verbal, sau să-și impună regulile forțat. Trebuie să le explice care sunt avantajele respectării regulilor în această perioadă de timp, pentru scăderea riscului de îmbolnăvire. Părinții trebuie să fie înțelegători, răbdători și să nu reacționeze negativ, cu critică și insulte, atunci când sunt contraziși. Prin comunicare și discuții pe un ton calm, se pot convinge copiii să respecte regulile. Părinții pot încerca să vorbească deschis și să fie sinceri cu copiii, să le explice exact cum stau lucrurile și de ce se impune distanțarea socială. Discuțiile trebuie realizate într-un mod empatic, atent, calm și înțelegător.

Copiii percep imediat starea părinților, grijile și dispozițiile acestora, de aceea conversațiile trebuie să fie pe un ton prietenos, pentru a nu genera o situație de criză și stres în familie.

Datorită restricțiilor de apropiere, mai ales a faptului că nu au loc deloc apropieri sociale, dezvoltarea copiilor este limitată, stagnează. Relațiile cu alte persoane sunt dificil de realizat, ceea ce poate crea frustrări, care nu existau înainte de pandemie.

Stresul și presiunea psihică au un impact asupra dezvoltării psihologice a copiilor

Mulți copii se plâng de dureri abdominale și tulburări de somn. Aceste plângeri psihosomatice apar pe fond de stres. Simptomele lor variază de la o stare de dispoziție proastă și până la nervozitate. Ei se confruntă cu stări de nervi, tristețe, lipsă de concentrare și tulburări de comportament.

Ce doresc copiii? Majoritatea dintre ei:

  • Sunt stresați pentru că cei din familie nu le acordă atenție, sunt preocupați de problemele lor, care au apărut în această perioadă
  • Aproape toți simt stresul din familia lor și nu reușesc să facă față acestuia
  • Mulți adolescenți se tem că nu vor realiza nimic în viață, au temeri legate de performanță
  • Sunt conștienți că au nevoie de un mediu stabil pentru a se dezvolta și a avea o viață frumoasă; își doresc multă stabilitate și dragoste în familie.

Cea mai mare grijă a părinților în această perioadă este de a gestiona bunăstarea mentală și fizică a copiilor. Asta înseamnă să aibă grijă de ei mai întâi, ca să poată avea grijă și de copii. Ei trebuie să aibă răbdare, să fie protectori ca părinți.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.