Iubirea si obsesia pentru o persoana pot fi usor confundate intre ele, atat de catre cel ce nutreste astfel de sentimente, cat si de catre obiectul pasiunii sale. In special un indragostit in faza idealismului se poate purta si simti putin cam intens: la urma urmei, obsesia este definita ca fiind o fixatie pe un anumit obiect, obiect ce ocupa constant mintea persoanei. Iar indragostitul viseaza zi si noapte la persoana iubita…
Sunt insa diferente clare intre iubire si obsesie, intre a fi indragostit si a iubi o persoana pentru ceea ce este si a devolta o obsesie nesanatoasa – care nu este de fapt pentru persoana reala, ci pentru imaginea sa in ochii celui care devine obsedat.
Diferenta intre iubire si obsesie
Real vs. ideal – a te indragosti si a iubi o persoana implica dorinta de a o cunoaste asa cum este aceasta si de a ii deveni apropiat, atat timp cat ea accepta. Obsesia, in schimb, poate fi la fel de intensa in lipsa cunoasterii interpersonale: mai exact, nu stii cine este persoana cu adevarat, ci iti formezi in mintea ta o imagine a sa pe care o consideri ca fiind reala. Si un indragostit va idealiza persoana iubita si o va privi ca fiind minunata – in timp, insa, o va cunoaste si iubi asa cum este aceasta.
O persoana cu obsesie, insa, se va tine strans de ceea ce crede el ca este persoana, de imaginea din mintea sa, atribuind obiectului obsesiei sale calitati pe care acesta nu le are in realitate. Nu rar, o obsesie se poate mentine chiar si fara a cunoaste bine persoana, de la distanta – imaginea sa este de ajuns pentru a hrani mintea celui care a dezvoltat fixatia.
Emotional vs. fizic. Iubirea se poate naste de la atractia fizica: multi se indragostesc dupa acea „sclipire” implicata de chimia intre trupuri. Insa iubirea este mentinuta doar daca exista alte stimulente: conectarea emotionala intre cei doi fiind cea mai importanta si nu atractia. O obsesie, in schimb, traieste si se hraneste din atractia intensa, din dorinta, din nevoia de a il avea pe celalalt, chiar in lipsa cunoasterii sale ca persoana.
Cand dezvolti o obsesie, esti sigur ca acea persoana este exact asa cum visezi tu si ca este cea pentru tine, desi nimic din realitate nu iti intareste aceasta convingere. Nu o cunosti, insa cateva cuvinte, cateva discutii iti creeaza convingerea ca v-ati conectat unul la altul – fara ca aceasta conectare sa fie, insa, una reala.
Nevoia intensa de a avea persoana. Iubirea te face sa iti doresti persoana iubita alaturi, insa atunci cand si aceasta si-o doreste. O obsesie insa te face sa ti-o doresti cu orice pret, te face sa vrei sa o ai indiferent care ar fi opinia sa. Este ca si cum gandesti ca tu stii mai bine ce doreste obiectul pasiunii tale.
Iti doresti persoana, ignorand daca aceasta vrea sau nu, ignorand daca exista vreo baza reala pentru o relatie – tot ce vrei este sa o ai, sa o „prinzi”. Cand iubesti, chiar daca visezi la persoana iubita, constientizezi cand aceasta nu iti impartaseste sentimentele si, desi suferi, ii accepti alegerea. Mai simplu spus, iubirea = dorinta de a fi alaturi de cineva; obsesia = nevoia de necontrolat de a avea pe cineva.
Altruism vs. egoism. Iubirea adevarata este altruista: iti doresti persoana iubita alaturi de tine, insa nu ti-o doresti doar pentru tine si nu doresti sa ai control asupra sa, sa o posezi ca si cum ar fi un obiect. A iubi inseamna a dori sa faci fericita persoana si a dori ca aceasta sa faca ceea ce o face fericita – chiar daca nu te face intotdeauna si pe tine fericit.
O obsesie insa este pur egoista: te gandesti la nevoia ta pentru celalalt, la ce simti tu, la faptul ca celalalt trebuie sa fie langa tine; da, i te daruiesti complet, insa nu intr-un fel altruist, deoarece doresti ca si celalalt sa fie numai si numai al tau. A avea o obsesie inseamna a privi acea persoana nu ca pe o fiinta reala, cu nevoi si dorinte proprii care sunt importante, ci aproape ca un obiect care trebuie sa fie al tau.
Relatia deschisa vs. relatia-capcana. Iubirea adevarata va duce la o relatie de cuplu bazata pe deschidere, comunicare, respect reciproc, atat timp cat va dura aceasta. O obsesie, insa, va duce la o relatie restrictiva, de interdependenta, de control si manipulare. Persoana cu o fixatie simte ca are nevoie constant de celalalt si teama sa cea mai mare este sa il piarda. Astfel ca devine excesiv de gelos, suspicios, anxios, manipuland si controland frecvent partenerul, dorind parca sa il aiba doar pentru sine si sa il izoleze de altii. Mai mult, il va tine pe partener intr-un soi de capcana emotionala, facandu-l sa se teama de o posibila separare: „fara tine nu pot trai”.
Independenta vs. cusca. Cand iubesti, incepi sa te gandesti in termeni de „noi” si nu de „tu” deseori; insa accepti si faptul ca partenerul are nevoie de independenta si ca este o persoana autonoma si diferita de tine; si continui si tu sa fii propria ta persoana. Cand dezvolti o obsesie, uiti insa de tine si de faptul ca celalalt este un individ independent; te dedici complet relatiei si nu iti pasa decat sa il ai pe celalalt langa tine (ironic insa, nu te gandesti la nevoile sale ca persoana autonoma, ci doar la a mentine relatia).
Durere vs. disperare adanca. A fost iubire sau obsesie? Dupa separare, cand ai iubit, este normal sa suferi, chiar sa crezi ca nu vei mai iubi vreodata. Insa cand este vorba de o obsesie, nu poti accepta sfarsitul si esti pregatit sa faci orice pentru a iti recastiga obiectul fixatiei – santaj emotional, prin amenintari. Vei face partenerul sa se simta vinovat si sa se teama pentru siguranta ta sau a sa, gandind ca il poti obtine din nou. Vei continua sa incerci sa iti vezi fostul partener, cu stirea sau fara stirea sa. Intr-un cuvant, nu vei putea deloc accepta sfarsitul.
In final, diferenta majora intre iubire si obsesie este aceasta: iubirea este constructiva, obsesia este distructiva. Cand iubesti, iti doresti sa-l faci pe celalalt fericit si sa il sprijini orice ar fi; cand ai o obsesie, faci orice pentru a-l tine langa tine, chiar daca aceasta va face pe ambii sa suferiti.
