Despre bronhopneumonie se spune că este cea mai frecventă manifestare clinică a pneumoniei la copii și adolescenți. Boala poate fi declanșată atunci când anumite bacterii pătrund în plămâni. Statisticile arată că boala este principala cauză infecțioasă a mortalității la copiii cu vârsta sub 5 ani. Prin urmare este important de prevenit boala, de cunoscut simptomele produse de ea și tratamentul cel mai eficient pentru restabilirea stării de sănătate la copil.
1. Cauzele bronhopneumoniei
Această boală are anumiți factori determinanți care variază în funcție de sezon, stare de alimentație, boli dobândite, diferite infecții, vârstă, regiune geografică.
Cauzele principale ale bolii sunt:
- Infecțiile cu bacterii – pot fi infecții cu pneumococul S. Pneumoniae, cu H. Influenzae, cu M. catarrhalis și M. pneumoniae la copiii mici și cu vârsta mai mare de 2 ani; alte bacterii pot fi Stafilococul auriu și Pseudomonas aeruginosa
- Infecțiile cu virusuri – cum ar fi infecțiile cu virusul sincițial respirator, cu adenovirusul, cu mixovirusuri paragripale și gripale, pojar
- Și chiar infecții cu paraziți.
Alte cauze ale bronhopneumoniei sunt: obstrucția bronhiilor de un corp străin sau neoplasm, boli cronice, malnutriție, inhalarea de gaze otrăvitoare, o intervenție chirurgicală sau aspirația de alimente, prin vărsături.
Copiii sunt mai vulnerabili la astfel de infecții și riscul de a face boala este mare. Conform statisticilor, în 2013, au murit 935.000 de copii cu vârsta sub 5 ani de bronhopneumonie.
Bronhopneumonia afectează unul sau ambii lobi pulmonari.
Infecția se transmite prin tuse, strănut, contact direct. Când infecția ajunge în tractul respirator superior, deci în cavitatea nazală, în orofaringe și nazofaringe, dar și în tractul respirator inferior, atunci bacteriile și virușii afectează negativ activitatea funcțională a plămânilor, o inhibă. Este afectată funcția de protecție a epiteliului și în plus imunitatea scade.
Microorganismele ajung în aparatul alveolar al plămânilor și în bronhiole. Ele infectează lobii pulmonari și apoi plămânii produc mucus, ce va umple sacii alveolari. Microorganismele se pot înmulți în epiteliu și astfel este stimulat răspunsul inflamator. Mucusul deja infectat poate afecta și alte părți ale plămânilor, bacteriile se infiltrează adânc în țesuturi, provocând procese inflamatorii.
2. Simptomele bronhopneumoniei la copii
În bronhopneumonie, principalele particularități ori simptome ale bolii sunt:
- Hipertermie, creșterea temperaturii corpului la 39-40 de grade Celsius
- Stări de agitație, nervozitate, anxietate și chiar convulsii
- Tulburări respiratorii, respirație superficială, zgomot respirator, dispnee, tahipnee
- Obraji roșii sau îmbujorare de la febră, mucus, spută sanguinolentă de culoare galbenă
- Tuse, vărsături, durere toracică, frisoane, pierderea poftei de mâncre, transpirație excesivă, junghiuri în piept, oboseală cronică
- În caz de infecții virale apare tuse spastică și obstrucție nazală
- La copiii foarte mici apar simptome de febră, tahipnee, tuse, creșterea temperaturii corpului și vărsături
- La adolescenți apar în general stări febrile, durere în piept, vărsături.
În această boală tusea este un simptom frecvent și este uscată și spastică.
Când apar astfel de simptome, copilul trebuie dus la medic unde va face inițial o consultație fizică. Astfel, prin tehnica auscultației pulmonare și prin evalurea respirației cu stetoscopul, medicul poate depista problemele respiratorii și o serie de simptome. Apoi se fac și alte examinări medicale, precum sunt: radiografie toracică pentru determinarea agentului cauzator, hemoleucograma completă, dar și alte analize speciale pentru determinarea agenților microbieni și evaluarea stării de sănătate.
Tratamentul bolii
În acest caz, de infecție bacteriană, sunt utilizate o serie de antiobiotice recomandate de medic. Terapia constă în antibiotice peniciline antimicrobiene și se face pe o durată medie de 4 zile. Dacă tratamentul se urmează corect, atunci simptomele pot fi reduse în 4 zile de la începerea lui.
Se utilizează și medicamente antipiretice, antiinflamatoare, corticosteroizi, pentru ameliorarea tusei, un regim alimentar cu aport controlat de sodiu, care să includă alimente bogate în nutrienți și probiotice. De asemenea, se recoamandă consumul de lichide pentru o hidratare bună a corpului, pentru fluidizarea secrețiilor și eliminarea lor mai ușoară. Este indicată odihna acasă, de obicei spitalizarea nu este necesară.
Fără tratament, boala poate duce la complicații, la răspândirea infecției în sistemul circulator, la otită, endocardită, meningită, boli cardiovasculare, pneumonie cronică și altele.
Pentru a preveni boala se recomandă atenție cu privire la evitarea persoanelor care sunt infectate, respectarea regulilor de igienă și de urmat desigur o alimentație sănătoasă și echilibrată pentru creșterea imunității organismului.
