Cum poate influența diferența de vârstă dintre frați relațiile de familie?

0
1490
Diferenta de varsta dintre frati
Diferenta de varsta dintre frati

Multi parinti doresc sa aiba macar doi copii, daca nu mai multi, imaginea de familie mare si unita,  ideea de doi frati apropiati ce se iubesc, fiind una feerica; pe copii, insa, nu prea ii intreaba nimeni ce parere si sentimente au cand urmeaza ca in familie sa apara un frate sau o sora. De multe ori, diferenta de varsta dintre frati (surori) este una semnificativa, parintii preferand o perioada intre primul si al doilea copil. Insa cum poate influenta aceasta diferenta de varsta dintre frati relatiile de familie – in special, relatiile fraterne?

Multi parinti se intreaba daca este de preferat o diferenta mai mare sau mai mica de varsta intre frati – fiecare situatie vine cu avantajele si dezavantajele sale. O diferenta mai mica de varsta semnifica nevoi si interese apropiate ale celor doi frati (sau surori) si deci o relatie mai apropiata si naturala intre acestia. O diferenta mai mare de varsta, de peste 5 ani intre frati, semnifica nevoi, interese, activitati, reguli diferite pentru fiecare copil, ceea ce implica oarece dificultati atat pentru parinti, cat si in relatia dintre copii, care nu va fi intocmai una de la egal la egal. Alegerea momentului propice de a intregi familia, de a aduce pe lume al doilea copil trebuie mai degraba sa tina de dorinta si de pregatirea parintilor si nu de existenta unei anumite diferente de varsta, caci in fiecare situatie exista aspecte bune si aspecte mai putin bune.

Cum poate influenta diferenta de varsta dintre frati relatiile de familie?

Diferenta de varsta dintre frati

Fratele mic capata mai multa afectiune si atentie. Cel mic este deseori preferatul parintilor, care se invart incantati in jurul noului si scumpului membru al familiei – in timp ce fratele cel mare se simte deodata mai putin iubit. Desi de cele mai multe ori parintii isi iubesc toti copiii, cel mare poate simti cum cea mai mare parte a afectiunii acestora se indreapta spre noul venit. Mezinul cere multa atentie si ingrijire, iar parintii cel mai adesea pur si simplu nu-i mai pot acorda celuilalt copil la fel de multa atentie si timp. Fratele mai mare se poate simti neglijat in special in primii ani de viata ai mezinului – uneori exista acel sentiment ca a ajuns pe locul doi. De aceea se naste gelozia copilului fata de fratele sau care, atunci cand acesta simte ca cel mic este favoritul, poate duce la comportamente excesive de atragere a atentiei si de protest. In aceasta situatie, atat relatiile dintre frati, cat si cele dintre parinti si copil au de suferit.

Pe de alta parte, fratele mai mic ajunge sa se simta sufocat in timp de atentia si grija parintilor sai. Deoarece el ramane in familie intotdeauna „cel mic” (daca nu apare un nou membru al familiei), el va fi cel tratat ca un copil neajutorat si imatur chiar si la varste mari – atat de catre parinti, cat si de catre cel mai mare. De multe ori, mezinul este gelos pe independenta si libertatea celui mare, care nu este la fel de controlat si sufocat de catre parinti. Mezinul va trebui sa respecte reguli mai stricte, in timp ce vede ca fratele sau nu are aceleasi limitari.

Fratele mai mare este uneori nevoit sa creasca peste noapte, sa inceapa sa aiba grija de el insusi, parintii fiind mult prea ocupati. El este nevoit sa devina mai responsabil – si nu rar, este nevoit sa se maturizeze si sa aiba grija si de fratele sau cand parintii sunt plecati. Situatie nedreapta in care un copil este pus: caci niciodata nu trebuie sa devina datoria copilului sa fie ingrijitor pentru copilul mai mic. Diferenta mare de varsta dintre frati afecteaza relatiile de familie si din cauza viziunii parintilor asupra rolului fratelui mare: el ar trebui sa devina un exemplu pentru cel mic, sa fie cel responsabil si cel care nu are voie sa mai faca „prostii”. Multe conflicte in familie se nasc din cauza faptului ca, in urma unor certuri intre frati sau a unor nazbatii a acestora, vina cade asupra celui mare, care – cred parintii – „ar trebui sa stie mai bine”, „ar trebuie sa ofere un exemplu”, „ar trebui sa fie mai matur”. Cel mic scapa basma curata din multe situatii, pentru ca este micut – „ce stie el”, in timp ce cel mare este facut responsabil. Situatie nedreapta – indiferent de varsta, ambii copii ar trebui sa fie facuti responsabili de actele lor – care da nastere la multe emotii negative si dificultati in relatiile familiale.

Citește și:  Cum trebuie părinții să reacționeze la crizele de nervi în public ale copilului mic?

Fratele mai mic devine uneori „sclavul” celui mai mare. El este cel mic si este cel care trebuie sa asculte cuminte de parinti si de cel mare. Pe cand fratele mai mare incepe sa fie privit de catre parinti ca fiind matur si capabil, mezinul ramane in ochii lor mult timp „ala micul”. Pe cand fratele mai mare incepe sa aiba diverse lucruri foarte „importante de facut”, cel mic nu are scuze sa nu faca ceea ce i se cere, neavand cine stie ce preocupari. Nu rar, mezinul trebuie sa asculte de celalalt si sa faca ceea ce i se cere – copilul mai mare il poate speria si manipula in diverse moduri.

Relatii intre frati

Fratele mai mare este „exemplul” si cel de la care parintii au cele mai mari asteptari. In timp ce mezinul primeste atentie si rasfat, cel mare este presat de asteptarile parintilor sai: sa fie matur, responsabil, sa ofere un exemplu si sa obtina succes scolar. Primele asteptari parintii si le fac de la primul lor copil. Asadar, in timp ce micutul isi poate petrece timpul dupa placul sau fiind ocrotit si rasfatat de catre parinti, cel mare se simte presat sa le indeplineasca asteptarile si sa dovedeasca ca merita iubirea lor.

Aceste exemple legate de modul in care diferenta mai mare de varsta dintre frati poate influenta relatiile de familie sunt, poate, oarecum exagerate pentru efect: desi cat se poate de reale, lucrurile nu sunt intr-atat de albe si negre in realitate. Si adevarul este ca nu intotdeauna mezinul este favoritul parintilor, insa de multe ori fratele mai mare simte ca ajunge pe locul doi odata cu venirea noului membru al familiei. De aceea parintii trebuie sa faca tot posibilul sa nu accentueze aceste sentimente, sa nu il faca pe nici unul dintre copii sa se simta neglijat, ignorat, mai putin iubit decat celalalt.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.