Stim prea bine ca, din nefericire, in cadrul unei familii, copiii vitregi pot fi tratati diferit, aici referindu-ne in special la cazurile in care ei sunt marginalizati de proprii parinti, netinandu-se seama nici de varsta lor, nici de implicatiile, respectiv consecintele ce pot surveni la un moment dat in viata acestora.
Odata defavorizati in sanul propriei familiei, copiii vitregi se vor simti si exclusi din societate, ba chiar, ei nu vor putea sa se integreze aproape in niciun colectiv care, ulterior, se va forma in jurul vietii lor profesionale sau personale. De pilda, ei vor avea impresia ca nimeni nu ii poate accepta in interiorul unui colectiv, din cauza conditiei lor.
De fapt, aceasta conditie despre care vorbim nu e neaparat o problema, indeosebi in cadrul societatii, ci, mai degraba, este vazuta astfel de copiii vitregi care au fost tratati cu indiferenta de parintii vitregi. Mai mult decat atat, intr-o familie in care atat femeia, cat si barbatul s-au casatorit, avand deja cate un copil sau mai multi din casnicii anterioare, va exista un fel de concurenta intre cei doi parinti, respectiv in interiorul cuplului, cu atat mai mult cu cat nu exista o educatie adecvata in acest sens.
Din fericire, exista nenumarate cazuri in care copiii vitregi, fie ca au frati asemenea sau nu, sunt tratati corespunzator si nu au niciun fel de probleme de acest gen. Ba chiar, ei primesc afectiunea parintelui vitreg ca si cum ar fi parte din sangele lui. In acest fel, nu vor exista probleme de aceasta natura, in special in viitorul lor de adulti. Din pacate, la cealalta extrema, se afla cazurile critice care trag dupa ele probleme personale, dar si sociale.
Spre exemplu, asa cum se mentiona si mai sus, copiii vitregi care au fost marginalizati intr-o oarecare masura in sanul propriilor familii, vor avea in viitor reale probleme, desi exista cazuri in care aceasta marginalizare a avut exact efectul invers asupra vietii lor. Pe de alta parte, motivul pentru care problemele intampinate au fost mai nesemnificative este faptul ca in cadrul familiei, a existat cel putin o persoana care a fost alaturi de acel copil, cum ar fi mama sau tatal natural, ori chiar o bunica sau un bunic natural sau nu.
De obicei, bunicii naturali se preocupa in continuare de educatie si bunastarea emotionala a unui copil, cat timp nu mai exista nicio alta persoana in viata sau dispusa sa o faca. Si bunicii vitregi se pot comporta astfel, indeosebi daca nu au alaturi niciun alt nepot natural. In sfarsit, cazurile acestea pot fi la limita dezvoltarii unei sociofobii cu implicatii extrem de grave, desi unele inca neconstientizate.
Inca din primii ani de viata, copilul poate alege gresit o cale, educatia lui poate fi deformata de proprii parinti, iar copilul, dintr-o persoana care nu se poate integra in societate, poate deveni un infractor. De fapt, o buna parte din studii releva faptul ca infractorii, cu atat mai mult cu cat ne referim la cei de o varsta mica, au trait intr-o familie dezorganizata, au avut un parinte vitreg care nu s-a implicat prea mult in educatia lor, sau chiar ambii parinti au fost astfel, desi aceste cazuri din urma sunt destul de putine.
Acest sablon trebuie luat ca atare, deoarece cauzele pentru care un adolescent sau chiar un copil poate deveni un infractor pot fi altele si nicidecum faptul ca au avut un parinte vitreg care nu i-a oferit o educatie adecvata. Comportamentul lor de adulti va fi cu siguranta diferit, intrucat ei nu vor putea sa se integreze, respectiv sa-si formeze o familie.
Nu trebuie sa omitem sa mentionam ca tocmai marginalizarea unui copil il poate determina ca in viitor sa considere familia cel mai important pilon pe care el se poate sprijini. De regula, aceste situatii sunt putine si, din nefericire, chiar daca isi fac o familie si ajung sa aiba o situatie materiala decenta, ei mereu vor avea cel putin o urma de regret vizavi de tratamentul unui parinte vitreg.
Chiar si asa, copiii vitregi nu ar trebui sa tratati diferit in interiorul unei familii. Printre cele mai obisnuite situatii le includem pe cele in care un cuplu nou format are in grija cate un copil sau chiar mai multi. Daca femeia are un baiat adolescent si barbatul la fel, din casnicii anterioare, se va forma un fel de concurenta intre cei doi, in special intre parinti. Aceste diferente pot duce intr-un final chiar si la ruptura relatiei.
Din fericire, exista nenumarate cazuri in care convietuirea a fost normala si atat mama vitrega, cat si tatal vitreg s-au implicat cu simt de raspundere si afectiune in educatia copilului, netinand cont de faptul ca in interiorul aceleiasi familii, il are alaturi si pe copilul natural. In literatura de specialitate, acest subiect este tratat cu seriozitate si se mentioneaza un aspect foarte interesant.
De pilda, un parinte trebuie sa inteleaga ca, atat timp cat partenerul sau partenera de viata are un copil dintr-o alta casatorie, si el asemenea, educatia sau atentia pe care i-o da copilului vitreg il poate influenta deopotriva si pe copilul natural. Din pacate, parintii vitregi iresponsabili nu au o educatie in acest sens, avand chiar si probleme sociale, fie nu sunt capabili sa pastreze un loc de munca, fie au probleme cu consumul excesiv de alcool. Oricum, comportamentul copiilor vitregi difera de la un caz la altul, multi ducand o viata normala asa cum si trebuie, pe cand altii se simt inlaturati din propriile familii.