De ani de zile, oamenii sunt încurajați prin diferite moduri să consume cafea, care este un drog puternic. Majoritatea oamenilor nu știu asta și o consideră o plăcere. Ei ar putea înlocui cafeaua cu ceai verde și ar avea mai multe beneficii pentru sănătate și aceeași energie.
Cafeaua este consumată de obicei dimineața și dă un plus de energie. Dacă este folosită ocazional, atunci nu se experimentează efecte adverse, ea va fi doar un stimulent. Când se face exces de cafea însă, ea dă dependență. Cafeaua este o sursă puternică de cofeină și poate fi stresantă pentru organism dacă este asociată cu dependența.
1. Dependența de cafea
Dependența de cafea se poate elimina mai ușor decât dependeța de alcool. Această băutură poate fi înlocuită cu ceai verde, ceai negru, ceai Rooibos.
Principalele semne ale dependenței de cafea sunt:
- Nu există zi în care să nu bei 2-3 cești de cafea
- Fără o cafea dimineața ai senzația că nu poți scăpa de somnolență, că nu poți funcționa fizic și mental
- Dacă nu bei cafea într-o zi ai senzația că nu te poți concentra și ai o stare de iritabilitate
- Fără cafea devii letargic și ai impresia că nici activitatea intestinală nu este așa cum ar trebui
- Lipsa de cafea îți poate da simptome de sevraj dificile, ce includ durerea de cap, letargia, iritabilitatea, cefaleea, greața și vărsăturile.
2. Consecințele consumului excesiv de cafea
Cofeina și alte substanțe din cafea pot fi iritante pentru sistemul cardiovascular, sistemul nervos, sistemul gastrointestinal și sistemul urinar. Chiar și cafeaua decofeinizată are cantități mici de cofeină și reziduri de substanțe chimice toxice. Alte băuturi care au cofeină destul de multă sunt ceai yerba maté, sucurile energizante, cola.
Ceaiurile au mai puțină cofeină decât cafeaua și efecte secundare mai puține comparativ cu aceasta. Totuși ceaiurile sunt indicate în diete – ceai verde, ceai negru – pentru că au polifenoli sau catechine, care au proprietăți antioxidante puternice și efecte anticancerigene. Acestea scad nivelul de colesterol din sânge și oferă și alte beneficii mari pentru sănătatea organismului și în creșterea longevității.
Cafeaua nu este recomandată deloc persoanelor care au anumite probleme de sănătate: insomnie, tremor, depresie, anxietate, aritmie cardiacă, un nivel de colesterol crescut în sânge, tulburări gastrointestinale, cefalee, afecțiuni de prostată, sindrom premenstrual, hipertensiune arterială.
Consumul de cafea poate duce la creșterea colesterolului și a riscului de boli de inimă
Studiile cercetătorilor arată că boabele de cafea au cafestol – un compus care crește colesterolul. Acesta se găsește în special în cafea espresso, cafea nefiltrată, cafea turcească, cafea franceză, cafea grecească, cappucino. Despre cafeaua instant și cafeaua la filtru s-a spus că au un efect mai mic asupra lipidelor, au mai puțin cafestol. Conform studiului, oamenii care beau prea multă cafea un timp îndelungat pot avea probleme de colesterol ridicat, asta poate crește riscul de boli cardiovasculare.
Despre cofeină, unii cercetători au spus că îngustează arterele. Ei au analizat acest lucru și au precizat despre cafea că blochează acțiunea adenozinei, care îngustează pereții vaselor de sânge și ai arterelor. Hormonul adenozină este cel care menține pereții vaselor de sânge liberi. Cercetătorii recomandă oamenilor care suferă de hipertensiune arterială să consume foarte puțină cafea, sau chiar să renunțe definitiv la această băutură.
Un studiu pe acest subiect sugerează că oamenii care consumă 5-6 căni de cafea pe zi pot avea o creștere a colesterolului rău (LDL) cu 10%, care crește riscul de boli de inimă.
Excesul de cofeină
Consumul prea mare de cafea duce la un exces de cofeină, iar asta produce anxietate și nervozitate. Cofeina poate îngusta vasele de sânge și crește tensiune arterială. Cofeina în doză mare, care poate depăși 500 mg (echivalentul a 4 căni de cafea) poate crește ritmul cardiac cu 10-20 de bătăi pe minut. Dacă consumul de cafea este limitat, doar de o ceașcă de cafea dimineața, atunci asta nu are un efect prea mare asupra inimii.
Mai multe studii ale cercetătorilor sugerează despre cofeină că este implicată în dezvoltarea unor boli cardiovasculare, sau boli de inimă. Dozele mari de cofeină cresc substanțial și riscul de infarct miocardic, nu doar de boli de inimă.
Cofeina îngustează și vasele capilare de la ochi, iar asta reduce cantitatea de nutrienți care ar trebui să intre în celulele ochilor și care aveau și rolul de a elimina deșeurile și toxinele.
Cofeina are și un impact asupra sistemului digestiv, poate irita mucoasa gastrică și stimula secreția de acid gastric. Acest luru nu este benefic pentru că poate duce la inflamație gastrică. În timp, cafeaua provoacă ulcere și senzație de durere și arsuri la stomac.
