„Fara ea/el nu sunt nimic”, „am nevoie de el/ea”, „nu pot trai fara el/ea”, „el/ea ma face intreg”: stiai ca unele persoane sunt dependente de dragoste? Afla cum se manifesta aceasta dependenta! Desi termenii „dependent de dragoste”, „dependent de relatii de cuplu”, „dependent de partenerii de cuplu” sunt deseori utilizati pentru a descrie un atasament prea intens al unei persoane, exista, din punct de vedere psihologic, o reala dependenta de dragoste si relatii, care se manifesta ca orice alta dependenta a persoanei.
Vorbind despre persoanele dependente de dragoste, putem distinge intre dependenta initiala fata de partenerul persoanei (fara de care persoana crede ca nu poate trai) si o dependenta secundara fata de relatiile de cuplu (odata parasita, persoana cauta cu disperare fie sa reia relatia, fie sa intre imediat in alta relatie, simtindu-se incapabila sa traiasca singura).
Dependenta se refera la repetarea unui pattern comportamental compulsiv, fara a avea control asupra sa, in ciuda efectelor negative ale actiunilor dependentului. Cu fiecare relatie, dependentul de dragoste repeta acelasi pattern de ganduri si comportamente, fiecare relatie este „ultima, cea adevarata, cea care va dura in veci” – si fiecare relatie esueaza deoarece dependentul adopta comportamente deseori distructive si inacceptabile in relatia de cuplu. Dependentul de dragoste este cel care se afla intr-o constanta cautare a „alesului”, a partenerului care sa-i ofere un sens si o valoare.
Relatia cu un dependent de dragoste devine intotdeauna dificila, daca nu distructiva, persoana dependenta fiind nevoiasa, manipulatoare, obsedata, posesiva. Ea doreste mai mult ca orice sa primeasca dragoste neconditionata si apreciere, insa prin actiunile sale ajunge sa isi indeparteze, sa isi goneasca partenerii.
Stiai ca unele persoane sunt dependente de dragoste? Afla cum se manifesta aceasta dependenta!
Persoanele dependente de dragoste par ca iubesc cu pasiune – insa nu este vorba intocmai de iubire pentru partener, ci de o fixatie, de o obsesie: aceste persoane isi creeaza o imagine mentala asupra partenerului fara a ajunge sa-l cunoasca pe acesta cu adevarat. Dependentul crede ca stie tot despre persoana iubita, ca o cunoaste mai bine decat se cunoaste ea pe sine – acea idee « te cunosteam dinainte sa iti vorbesc, de parca te stiu de o mie de ani » (dependentul chiar crede si simte ca el cunoaste persoana iubita – dar ceea ce el vede este imaginea sa despre acea persoana).
Persoanele dependente de dragoste se indragostesc rapid – acea dragoste la prima vedere este specifica; de fapt, ele confunda atractia cu iubirea, care, rand pe rand, este « iubirea cea adevarata ». Ele se ataseaza foarte repede de partener si relatia evolueaza foarte rapid spre o relatie „serioasa”. Initial, relatia are aparenta unei povesti ideale de iubire: pasiune, nevoia de a petrece fiecare clipa impreuna, declaratii frumoase de dragoste, evolutie pozitiva in relatie.
Persoanele dependente de dragoste, dezvoltand o obsesie pentru persoana iubita, ajung repede sa fie nevoiase, cerand cat mai multa afectiune si atentie din partea acesteia. De fapt, dependentii de relatii au nevoie de acele relatii deoarece doar prin intermediul unui partener se simt valorosi si apreciati – stima lor de sine trebuie validata de un partener (si fara a avea un partener, se simt goale, inutile, fara sens si fara valoare – acel „am nevoie de tine”, „am nevoie de cineva”). Dependentii par ca ofera totul persoanei iubite – insa o fac din motive egoiste, pentru a o tine „legata” si pentru a ii putea cere la randul lor sa le dea totul.
Persoanele dependente de dragoste au nevoie sa simta ca au control asupra relatiei – si ironic, simt constant ca nu au acel control. Frica de abandon, de a fi parasiti, este cea mai intensa pentru dependenti si acestia incearca sa evite sa fie parasiti adoptand fix comportamente ce duc in ultima instanta la acest deznodamant. Devin excesiv de gelosi, posesivi si incearca sa manipuleze emotional partenerul odata ce se simt amenintati („daca ma lasi nu as putea trai”, „fara tine m-as omori”, „tu esti tot ce am eu, fara tine as fi singur”). Sunt nesiguri si traiesc in insecuritate, punandu-si constant intrebari asupra sinelui si a relatiei lor. Nu accepta nevoia partenerului de independenta si libertate („tu esti tot ce am, eu sunt tot ce ai”).
Persoanele dependente de dragoste vad in relatia lor si in partener „salvarea”, singurul fel de a fi intregi, fericiti, relatia fiind singura care ii valideaza si ii face sa simta ca viata lor merita traita. Ei se pierd pe sine in relatie – se autodefinesc prin partener si relatie („nu sunt nimic fara tine”). Sunt persoane cu o imagine de sine negativa care au nevoie sa primeasca incurajare, apreciere, valoare din exterior, iar fara un partener nu se considera „intrege”.
Persoanele dependente de dragoste fac din relatia lor totul – ignora orice, familie, prieteni, cariera, concentrandu-se exclusiv pe nevoia lor de hrana afectiva. Initial, o relatie cu un dependent pare ideala – este pasional, romantic, generos – insa devine distructiva si prea mult de suportat. Dependentii se izoleaza des de lume si au ideea ca sunt unici, singuri – si ca doar partenerul ii cunoaste, intelege si iubeste.
Persoanele dependente de dragoste continua si repeta patternul de comportamente, in ciuda consecintelor negative (desi stiu ca un comportament – de exemplu, posesivitatea sau insecuritatea – are consecinte negative in relatie, nu il pot controla). Si desi relatia ajunge sa le faca rau, sa nasca emotii in mare parte distructive, continua sa creada ca au nevoie de relatie, incapabile sa iasa din aceasta.
Odata parasite, manifesta chiar simptome practice ale dependentului care nu mai are acces la „drog”: insomnie, lipsa poftei de mancare, anxietate, greata, dureri. Odata terminata o relatie, vor cauta o alta care va decurge in linii mari similar, caci se repeta patternul. Nevoia cea mai mare a dependentului este de a fi iubit, de a fi intr-o relatie si scopul prim este de a nu fi abandonat.
Persoanele dependente de dragoste sunt in continua cautare a fericirii prin relatii. Nu accepta usor sfarsitul unei relatii, adoptand orice metode de a manipula emotional si a convinge fostul partener sa se intoarca. Cand esueaza, cauta o alta relatie si o priveste cu un nou entuziasm: „de data aceasta este cum trebuie”, „de data aceasta va fi diferit”. Dependentii nu pot sta prea mult fara a fi intr-o relatie.
Persoanele dependente de dragoste tin la relatia lor „cu dintii”, facand orice pentru a nu fi parasite. Ele nu sunt, insa, echilibrate si stabile, de aceea se intampla sa treaca usor dintr-o relatie in alta dupa un timp, daca devin atrase puternic de o alta persoana (ei confunda atractia intensa cu dragostea). Uneori, raman prinse in prima relatie, insa doresc o a doua – de aceea unele persoane ajung sa duca o viata dubla din punct de vedere amoros (ei compartimentalizeaza sentimentele lor si gasesc afectiune, validare si valoare de la doi parteneri de cuplu concomitent). Confunda ceea ce isi doresc cu ceea ce au nevoie.
Persoanele dependente de dragoste sufera de o tulburare psihica – nu sunt „confuze” sau „putin nevoiase”; de aceea, deseori manifesta si alte tulburari – dependenta lor, ca orice alte dependente, este o cale de a incerca sa isi vindece si uite suferintele; ele sunt deseori depresive si adopta comportamente compulsive (alcool, fumat, droguri, mancat compulsiv etc.).
