Cand parintii raman impreuna de dragul copiilor – cat de inteleapta si adecvata poate fi decizia de a ramane impreuna ca parteneri de viata pentru a asigura copiilor o familie unita? Intentia este nobila – si, la urma urmei, copiii sunt primii la care un parinte se gandeste. Si oricat de mult a crescut si va mai creste rata divorturilor, intotdeauna vor fi parinti care vor lua decizia sa continue pentru copiii lor, pentru a le oferi stabilitate, siguranta, unitate. Insa nu intotdeauna lucrurile pot functiona in acest fel si nu intotdeauna este cea mai buna decizie…
Cand parintii raman impreuna de dragul copiilor…
Poate fi bine si lucrurile pot merge, atat timp cat aceasta este o decizie luata de comun acord intre cei doi parinti. Daca cei doi inca au sentimente unul pentru altul (caci ani intregi de casnicie si toate lucrurile prin care au trecut nasc puternice sentimente de atasament), daca cei doi inca se inteleg si doresc sa fie unul in preajma celuilalt, familia poate ramane unita.
Insa esentialul este ca parintii sa nu o faca strict doar pentru a feri copiii mici de suferinta (de fapt, indiferent de varsta, copilul ar suferi, deoarece isi pierde un reper major in viata). Cei doi parinti poate ca nu se mai vad unul pe altul ca iubiti si ar dori sa aiba la un moment dat libertatea sa caute un alt iubit – insa ei trebuie sa fi ramas prieteni, parteneri, asa incat sa poata continua traiul impreuna. Caci pasiunea dispare deseori, mai ales dupa ani intregi si poti visa la schimbare, la noutate, la aventura – in casnicii, prietenia este foarte importanta…
Si chiar daca exista dorinta de aventura, cand cei doi soti au ramas prieteni, ei pot alege sa traiasca inca impreuna, deoarece tin unul la altul cu adevarat si nu isi inchipuie viata fara celalalt. Fara existenta sentimentelor, a dorintei de a continua sa fii langa celalalt (chiar daca in acelasi timp ai vrea si altceva), fara existenta unui confort oferit de relatia si viata de familie, copiii nu pot mentine relatia, oricat de bune sunt intentiile parintilor. In plus, chiar si asa, va exista o schimbare in relatia sotilor, schimbare dificila, pe care le poate fi greu sa o accepte in realitate: ei au ales de comun acord sa ramana impreuna, insa in acelasi timp realizeaza ca nu mai au ceea ce au avut si ca ceea ce au acum este fragil.
Cand unul dintre cei doi parinti se simte presat sa ramana
Atunci cand nu exista doar o dorinta de noutate, ci chiar o dorinta de a incepe o alta viata, libera de fostul sot/sotie. Cand, chiar daca au ramas unele sentimente, unul dintre soti nu mai vrea sa continue, isi doreste o alta viata (din diferite motive), insa se simte responsabil si speriat de consecintele plecarii sale din familie. In acest caz, relatia dintre soti deja este in parte pierduta: a ramane doar din sentimentul de obligatie si de frica ca ii faci pe ceilalti sa sufere, nu poate asigura un trai impreuna normal, armonios, echilibrat.
Cel care nu isi doreste separarea se poate folosi de mici presiuni pentru a il convinge pe celalalt sa ramana: copiii fiind cei mai importanti. Insa sotul/sotia care ramane doar pentru copii si pentru ca se simte nevoit va dezvolta frustrari. De altfel, la fel si sotul/sotia care stie ca partenerul de viata de fapt si-ar dori altceva si ramane doar pentru copii. Intreaga relatie intre soti va fi schimbata – si nu intr-un sens bun. Poate ca criza trece, dorinta de a parasi familia dispare, totul revenind la normal. Insa cel mai des, din pacate, se aduna tensiuni din ambele parti, tensiuni care vor ajunge pana la urma sa explodeze si sa duca la inca o criza – de data aceasta, poate cea finala…
Cand exista indiferenta intre soti
In general, traiul impreuna si toate lucrurile prin care trec doi soti le consolideaza sentimentele de atasament si obisnuinta – relatia dintre ei este pentru ei o zona de confort, care le ofera stabilitate (si prin aceasta, ofera stabilitate copiilor). Cand, insa, parintii raman impreuna de dragul copiilor, insa apare o reala indiferenta intre cei doi soti, care nu mai au nimic in comun, nu sunt interesati unul de viata celuilalt, nu mai impartasesc nimic intim, aceasta relatie rece va afecta viata de familie.
Sigur, ei pot purta conversatii de suprafata si se pot preface de fata cu copiii – caci cei mici sunt motivul pentru care relatia lor este inca vie. Dar a trai alaturi de un partener care este indiferent sau fata de care tu esti indiferent este dificil si nu este cea mai sanatoasa alegere pentru tine, ca om: nu ai nevoie de cineva cu care sa impartasesti lucrurile? Sigur, puteti decide sa ramaneti impreuna atat timp cat copiii sunt prea mici si ar fi mai afectati: este o decizie nobila, insa va cere sa aveti multa vointa, vointa de a incerca in aceasta situatie sa faceti lucrurile sa mearga.
Cand cei doi nu se mai suporta reciproc
Si cand exista mult prea multe resentimente… Cand parintii raman impreuna de dragul copiilor, insa ei in realitate nu isi mai doresc nici macar sa stea unul langa altul, cand de la atasament si confort se ajunge cumva la resentimente, dispret, antipatie, chiar ura, atunci cei doi soti nu mai au ce cauta impreuna! Sigur, ei se vor gandi la copii – insa o relatie incarcata de furie afecteaza intreaga atmosfera de familie.
De fapt, decat sa fie deseori martori la certuri aprinse si la raceala si dispretul dintre parintii lor, pentru copii este de preferat, pe termen lung, sa ramana doar cu unul dintre parinti. Macar astfel, desi vor exista suferinta si socul, copilul traieste intr-un mediu calm si echilibrat si nu intr-unul tensionat, agresiv, nesigur. Certurile dintre parinti afecteaza copilul mult mai mult decat acestia pot realiza. In plus, cand cei doi soti nu se mai suporta reciproc, isi fac rau ramanand impreuna – cat de sanatos poate fi sa traiesti alaturi de o persoana pe care o antipatizezi, dispretuiesti, chiar urasti?..
In final – adevarul este ca uneori parintii raman impreuna de dragul copiilor, de frica consecintelor ce ar urma unei separari, dar si din cauza situatiei financiare: in ziua de astazi, putini sunt cei care si-ar permite sa se separe de sot/sotie fara problema banilor. De aceea, in atatea familii, relatiile nu sunt chiar cele mai armonioase: se acumuleaza frustrari, lipsuri, tensiune, insa lucrurile trebuie sa continue tot asa… Ce pot face parintii?
Sa decida daca chiar nu se mai poate face nimic cu relatia lor, pentru a ii da un cat de mic imbold – asa incat nu doar copiii sa fie liantul. Si sa nu uite cat de pretioasa este o viata de familie echilibrata pentru copil – asa ca sa pastreze problemele pe cat posibil in intimitatea relatiei, atat timp cat decid sa ramana impreuna.
