Ziua Drapelului – tot ce vrei să știi despre tricolorul nostru

0
4

Știați că în curând urmează să sărbătorim Ziua Drapelului? Când? Pe 26 iunie. Această zi a fost proclamată prin legea 96 din luna mai 1998.
Hai să vedem ce sărbătorim:

Ce-i de știut despre drapelul României?

Noi, românii, avem un tricolor. Dar când și cum a ajuns să aibă drapelul nostru fix 3 culori, aranjate așa frumos pe verticală și de ce tocmai albastru, galben și roșu? Hai să aflăm!
În primul rând, hai să facem ordine în culori. Adică să ne lămurim odată pentru totdeauna că steagul României are culorile așezate în următoarea ordine, de la lance: albastru, galben și roșu. Roșu, galben și albastru e greșit! Steagul ăsta nu există. E liber de contract și-l poți adopta chiar tu dacă așa vrei.

Albastru, galben și roșu – dar nu orice nuanță


Bun! Toți ne recunoaștem drapelul de la o poștă! Sper! Dar ce arată așa ? Ei bine, pentru că atunci când vine vorba de drapel, nu orice galben merge că așa vrei tu. Da’ de ce? Păi pentru că încalci legea 75 din 1994 privind arborarea drapelului. Legea cu pricina menționează clar nuanțele culorilor drapelului nostru: albastru cobalt – să nu zici albastrul de Voroneț că nu-i ăla -, galben crom și roșu vermion. 

Să vezi ce-or să ne adune pe noi politicienii în jurul drapelului, acum în anul centenarului, să ne spună povești frumoase despre unitate naţională, dar nu o să găsești două instițutii având drapelul Romaniei în aceleași culori!

Ei bine, așa cum o disciplină a istoriei numită heraldică se ocupa de steme și blazoane, când vine vorba de steaguri această ramură a istoriei se cheamă:


VEXILOLOGÍE s. f. disciplină a istoriei care studiază steagurile din diferite epoci și țări.




Ne poate lămui vexilologia de ce “roșu, galben și albastru” nu e chiar corect? Și de ce greșeala a continuat să persiste, în ciuda faptului că ordinea corectă a culorilor este albastru, galben, roșu?

Să vedem… Tricolorul apare odată cu domnitorul Alexandru Ghica. El a ales ca drapel de luptă un “steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. El se inspira din culorile de pe drapelul răscoalei lui Tudor Vladimirescu. Acestea ascundeau deviza “liberte, egalite, fraternite” sau libertate (albastrul cerului), dreptate (galbenul ogoarelor), frație (roşul sângelui).

Deviza va inspira și Revoluția de la 1848. Atunci după nenumărate încercări de a uniformiza steagurile, se hotărăște în sfârșit ca toate culorile să fie așezate pe verticală, ca la steagul francez. Nuanțele erau albastru închis, galben deschis și roșu carmin. Ordinea: lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind.

Și fiindcă am ajuns la gânduri care fâlfâie, sunt persoane care susțin sus și tare că tricolorul e aici de când lumea și pământul. Sau, mai exact, de pe vremea dacilor, care și-ar fi colorat draco-ul de luptă în roșu, galben și albastru.

Să lămurim faptele istorice, acum înainte de Ziua Drapelului


 Să explicăm: dacii foloseau un stindard de luptă, adică tot un fel de steag, cu cap de lup și corp de balaur. Adică de șarpe mare și urât. Steagul ăsta era făcut dintr-un material care se umfla în bătaia vântului făcând un zgomot înspăimântăror. Așa romanii făceau cale-ntoarsă și-i lăsau pe daci în pace.

Nu există dovezi istorice care să arate că dacii si-ar fi vopsit steagurile în albastru, galben și roșu, dar până și povestea asta conține un MIC sâmbure de adevăr.

Am spus MIC si chiar e mic. Pe la 1848, ministrul de externe încerca să-l convingă pe trimisul extraordinar al Porții, Suleiman Pașa, că steagul cu trei culori nu are nicio legătură cu vreo modă franceză revoluționară.

Se știe că vorba dulce mult aduce, așa ca ministrul spunea că cele trei culori sunt „de demult, străbunii noștri le purtau pe pavilionul lor și pe steagurile lor. Deci ele nu sunt un împrumut și o imitație din prezent sau o amenințare pentru viitor”. Și bineînțeles că și povestea asta conține un mic sâmbure de adevăr: albastrul, galbenul și roșul se regăseau din belșug pe stemele celor trei principate.

Distractiv, nu? Păi, așa mi s-a părut și mie și așa i s-a părut și lui Sheldon Cooper. A facut si el  emisiunea lui de succes “Fun with Flags”.

Sa mai zică cineva că vexilologia nu e tare! Sau că nu avem ce viziona de Ziua Drapelului.

Abia pe la 1866 au început să se normalizeze lucrurile. Steagurile au devenit în sfârșit uniforme pe teritoriul țării. Probabil, mai uniforme ca acum… Constituţia de atunci prevedea la articolul 124: „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”. Ordinea şi dispoziţia culorilor au fost stabilite de către Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 martie 1867. Culorile drapelului erau aşezate vertical. Stema ţării era aşezată doar pe drapelele armatei şi cele princiare, în centru, cele civile rămânând fără stemă. Aceeaşi diferenţiere era făcută şi pentru pavilioanele marinei de război şi a celei civile.

De ce ne interesează asta? Pentru că, recent, Comisia de revizuire a Constituţiei a aprobat un amendament care prevede ca odată cu modificarea Constituţiei să fie modificat şi drapelul, astfel încât să aibă în centrul său stema ţării.

Dar n-ar fi un pic confuz? Nu, dacă stai să te gândești că drapelul României și cel al Republicii Moldova sunt, practic, unul și același lucru. Dar stai, stai, sunt diferite! Se pare că drapelul României are albastru cobalt, iar cel al Republicii Moldova… Nu, nu, nici aici nu e albastru de Voronet, ci albastru de Berlin!

De parcă acum n-ar exista confuzie! Drapelul României seamănă atât de tare cu drapelul Ciadului încât asemănarea a stârnit tot felul de discuții sensibile la nivel internațional. Ambasada Ciadului de la Moscova a protestat oficial la ONU, cerand ca drapelul României să nu mai fie arborat. Protestul a fost respins fiindca tricolorul era atestat ca drapel al României… înainte ca Ciadul să existe. Chiar și așa, există diferențe între drapelul României și drapelul Ciadului!

Da, ai ghicit, drapelul României are altă nuanță de albastru!

Din dragoste pentru drapel,de Ziua Drapelului

Ne-am obișnuit atât de tare să fim adunați de politicieni în jurul drapelului, pentru cine știe ce discurs în limbaj de lemn, încât uităm că au fost oameni care au murit pentru a apăra steagul nostru. La războiul de Independență din ’77-’78, oamenii nu erau atât de obisnuiți cu independența și țineau ceva mai mult la drapel. În atacul din 30 august 1877, căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu a căzut la datorie în timp ce înfigea pe parapetul redutei Grivița drapelul Regimentului 8 linie. 

Și în Primul Razboi Mondial garda drapelului din Regimentul 83 infanterie „Neagoe Basarab” s-a luptat, prin 1916, cu o patrulă a armatei germane. Deși i s-a retezat o mână, port-drapelul regimentului a rămas la locul luptei până în momentul în care ceilalți au sărit în ajutor și au salvat steagul.

Totul ca noi să putem spune rânjind “roșu, galben și albastru” în loc de albastru, galben și roșu! Ce-i drept, putin ajutați de comunism…Deci, să revizuim înainte de Ziua Drapelului!


Probabil că pentru oamenii ăștia, care și-au dat viața sau mâna pentru steag, chiar ar trebui să fie arborat drapelul în bernă. Dar ce înseamnă, de fapt, arborarea drapelului în bernă? Și ce-i aia bernă?

BÉRNĂ s. f. (În sintagma) Pavilion (sau drapel) în bernă = pavilion, drapel național coborât pe jumătate în semn de doliu.

Cuvântul “bernă” nu există, practic, în limba română. Sau cel puțin nu de sine stătător. El se folosește doar în acest context, pentru a marca zilele de doliu național stabilite de Guvern, conform articolului 6 din legea 75 din 1994. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie 2017 au fost cele mai recente zile de doliu naţional pe teritoriul României. Ele au fost ținute în memoria Regelui Mihai al României, care a fost şef de stat între anii 1927-1930 şi apoi, iar, între 1940 și 1947.

Și fiindcă a venit vorba de rege, e util să amintim că Cifrul Regelui României se aplica, pe vremuri, brodat sau imprimat, la colțurile drapelelor de luptă ale Armatei. În centrul cărora se afla și Stema Regală. De obicei, numai drapelele militare purtau Stema și Cifrul. Acest lucru se poate schimba odata cu modificarea propusă de Comisia de revizuire a Constituţiei. Stema ar putea face și ea parte din drapel, fie el chiar civil. Stema României a fost scoasă de pe tricolor deoarece drapelul găurit, fără stema socialistă, a devenit un simbol al Revoluţiei din 1989.

Veți fi bucuroși să aflați că o altă modificare a Constituției a fost respinsă. Deci  n-o să auzim prea curând Roşu, galben şi albastru // Este-al nostru tricolor drept imn național. Și poate vom reuși să reținem că drapelul nostru are într-adevăr 3 culori. Albastru (cobalt, e important la diferențierea de Ciad!), galben și roșu. De Ziua Drapelului, el rămâne cel pe care îl știți deja.

Deci, acum ați aflat tot ce trebuie! La timp, pentru Ziua Drapelului! Nu vi se pare interesant?

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.