Acasă Părinți și copii Legenda ursitoarelor – doar oamenii cu sufletul curat pot să le vadă...

Legenda ursitoarelor – doar oamenii cu sufletul curat pot să le vadă cu adevărat

1
2160
Ursitoare Foto: ursitoarepiatraneamt.ro
Ursitoare Foto: ursitoarepiatraneamt.ro

Ursitoarele sunt, in conformitate cu unele traditii, trei zane sau dupa alte traditii, sapte, uneori noua femei care ursesc – creeaza ursita, soarta noului nascut in prima noapte de dupa nastere, sau in primele trei nopti de dupa nastere sau, dupa alte traditii, in primele trei nopti fara sot: trei, cinci si sapte.

Ursitoarele, dupa unele credinte populare, traiesc impreuna intr-o casa unde se ocupa de toate destinele omenesti si se hranesc cu carne furata. Astfel, daca taranilor le dispare cate un animal din ograda sau o halca de carne, furtul se pune pe seama ursitoarelor, care nu trebuie oprite sau surprinse, caci sunt cele care cunosc si se ingrijesc de nasterea si moartea fiecarui om.

In vremuri de demult, cand satele erau izolate si oamenii aveau un “suflet curat”, ei le puteau vedea pe ursitoare. Ele porneau spre casa fiecarui nou-nascut in jurul miezului noptii si de aceea oamenii, dupa nasterea unui copil, lasau usile si ferestrele deschise. Dupa unele credinte, moasa, cea care are puterea sa il fereasca pe prunc de diverse duhuri rele, aude cum ursesc ursitoarele in cele trei nopti de dupa nastere, pregatind pentru venirea acestora o masa cu sare, pita si apa. Daca ele nu gasesc acea masa in cinstea lor, se manie si ursesc o soarta rea copilasului, stabilindu-i o moarte inainte de vreme. In alte tinuturi, de exemplu, in Transilvania, se asaza pe masa in asteptarea ursitoarelor panza noua, faina de grau, paine, sare, lana si un zeceriu. In alte tinuturi se asaza si niste banuti, iar moasa trebuie sa spuna cantecul ursitelor.

In Banat, exista traditia conform careia i se punea nou-nascutului in cap o pogace, trei cruceri, braciri, o oglinda, un pieptene si o lingura de untura. Se intinde si masa, cu lumanari aprinse, paine, sare, unt si un pahar cu apa noua. Iar moasa trebuie sa spuna:

“Doamne, Dumnezeule,

Trimite ursitoarele

Sa vina toate voioase,

Voioase si bucuroase,

La sanie sa gusteasca,

Lui X bine sa-mparteasca,

X putinel sa munceasca (!)

Si mult bine sa traiasca!” (Tudor Pamfile, Mitologia poporului roman)

In Moldova, in prima noapte de dupa nastere, se intind pe masa o farfurie cu paine, bani, sare, un pahar cu vin, lumanari si busuioc. Mama si moasa trebuie sa tina minte ce au visat in acea noapte, caci este vis profetic, trimis de la ursitoare, care trebuie apoi talmacit, caci apar semne care arata ce viitor va avea pruncul.

Procedeul de ursit se desfasoara astfel: ele se sfatuiesc, dupa care de obicei cea mai batrana si inteleapta rosteste sau canta destinul noului nascut. Decizia acestora este definitiva si nu este in puterea omului, dar nici a sfintilor si de obicei chiar nici a lui Dumnezeu sa modifice soarta odata rostita, scrisa sau cantata de catre ursitoare.

Ursitoarele sunt usor de maniat: este de ajuns ca aceste ritualuri sa nu fie indeplinite, sau ca parintii copilului sa fie tristi, casa sa nu fie curata si acestea se vor infuria si-i vor ursi copilului o soarta rea. Daca casa nu este luminata, ursitoarele nu vor intra deloc si copilul ramane neursit.

In traditiile macedo-romanilor, bebelusului i se pune timp de 40 de zile sub perna o turta din aluat nedospit coapta de catre un copil de 12 ani, iar daca bebelusul e baiat, i se mai pun bani, o arma, o carte, hartie si o pana, iar daca este fata, foarfece, degetar, ata de cusut.

Citește și:  Ce urăsc femeile când le scoți la prima întâlnire romantică? Află ce trebuie să faci pentru a impresiona

Potrivit unor traditii populare, ursitoarele sunt: Ursitoarea – cea mai mare, care tine furca si fusul, Soarta – cea mijlocie, care toarce si Moartea – cea mica, care taie firul. Acestea torc firul vietii viitoare a copilului, cotit prin locurile unde va merge si pana la moartea sa. Dumnezeu este cel care da firul ursitoarelor, care il aduc pe pamant si asaza pe el toate evenimentele prin care va trece omul si de care nu poate sa scape indiferent de actiunile sale. Doar Dumnezeu si doar cateodata il poate scapa pe om de ursita ursitoarelor. Astfel, exista numeroase povestiri populare care exprima incapacitatea omului de a fugi de destin si limitarea sa. Una aminteste de stravechea legenda a lui Oedip: unui copil, ursitoarele ii ursesc ca se va casatori cu mama sa; moasa aude soarta si ii povesteste mamei, care isi trimite astfel copilul in tari indepartate; ramasa insa vaduva, se va marita cu un tanar venit de departe, adica chiar propriul ei fiu! Nu se stie daca aceasta poveste traditionala romaneasca este inspirata din legenda greceasca sau este creata din imaginarul omenesc populat de aceleasi fantasme si obsesii, indiferent de spatiu si timp: inevitabilitatea soartei, incapacitatea de a scapa de destin, blestemul incestului.

O alta povestire scurta traditionala care arata ca omul nu poate fugi vreodata de soarta ursita: unui copil, ursitoarele manioase ii sortesc sa moara inecat in fantana din ograda casei sale la 9 ani. Afland tatal sau aceasta ursita, va astupa cu ciment fantana respectiva. Insa se spune ca fix in ziua in care a facut 9 ani, acel copil s-a dus langa fantana, si-a pus capul pe capac si a murit. (Tudor Pamfile)

In afara de moasa – si doar in unele zone – nici unui om nu ii este permis sa fie da fata sau sa asculte ursirea, cel care se uita pe fereastra in primele nopti dupa nasterea unui copil va fi blestemat: a treia ursitoare mereu rosteste “Cine ne-a ascultat pe furis, de mana pruncului sa moara”!

In concluzie, in mitologia romaneasca, ursitoarele hotarasc si scriu destinul omului exact cum se va desfasura el, cu toate evenimentele si detaliile, acel scris constituind cartea vietii, a sortii. In alte traditii, acestea canta cuprinsul acestui scris, care ramane exact asa cum a fost cantat. Importante in traditiile romanesti, ursitoarele isi gasesc echivalent in aproape toate mitologiile lumii: parcae – romani, moira – greci, mire – bulgari, narasnite – macedo-romani, usude sau tot ursitoare – sarbi, rodjenice – rusi, sudnice, sojemice – cehi, croati, sloveni.

Legenda ursitoarelor este expresia cea mai clara si frumoasa a credintei populare conform careia “cum ti-e scris, asa sa fie” si a credintei ca viata omului nu depinde de acesta in intregime, ci de noroc si sorti, credinte care au infleuntat vizibil spiritul national si mentalitatea specifica poporului roman.

1 COMENTARIU

  1. Probabil unul dintre cele mai bune articole pe tema aceasta. Si noi suntem ursitoare. Felicitari!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.