Cuvantul-cheie atunci cand se vorbeste despre tatal perfect: implicare! Implicare afectiva, insa si implicare practica in cresterea si educatia bebelusului, a copilului, a adolescentului! Oare cati tati chiar schimba scutece sau hranesc bebelusul?
Un fapt semnificativ si trist: printre primele cuvinte rostite de un copilas, rareori este si cuvantul “tata”! Pentru ca tatal este de multe ori o figura lipsa in viata copilului, in special in primii sai ani! Tatal perfect ar trebui sa se implice la fel de intens ca mama in cresterea bebelusului – atat cat ii poate permite serviciul! Nimeni nu uita faptul ca, de obicei, doar mama se bucura de concediu maternal, dar chiar si o ora in fiecare seara petrecuta cu bebelusul ar face diferenta! Iar cand vine vorba despre ajutorul dat mamei, cum il poate opri pe tata serviciul de la a mai schimba dimineata si seara cate un scutec!? Din pacate, multi tatici considera ca aceasta este responsabilitatea femeii; unii chiar considera ca rolul lor de tati se limiteaza la a “dona” sperma, la a aduce bani acasa si la a impune reguli! Si gata, este tatal perfect – doar aduce pe masa mancare! Dar epoca de piatra a trecut de mult si nu mai este slujba barbatului sa vaneze mancarea si a mamei sa hraneasca progenitura! Tatalui ii poate fi uneori mai greu sa se implice activ si afectiv in viata bebelusului, caci in timp ce pentru femeie, dragostea pentru copil este naturala si imediata, in cazul barbatului apar si sentimente de confuzie, de frica, chiar de gelozie fata de micul “uzurpator”! Insa un barbat matur care si-a asumat acest rol constient trebuie sa depaseasca aceste emotii confuze si sa realizeze ca este sansa lui sa formeze un om, sa schimbe o viata!
Tatal perfect trebuie sa gaseasca un echilibru intre viata si responsabilitatile profesionale si viata de familie si responsabilitatile de parinte! Multi considera ca slujba tatalui este cea mai importanta, iar slujba mamei este cea de mama! Insa si multe mame muncesc la fel de mult, neuitand, insa, sa acorde atentie micii fapturi care are mai mult decat oricine altcineva nevoie de atentie, de afectiune, de confort emotional! Tatii considera ca dupa orele de serviciu au dreptul sa se relaxeze cu un ziar si cu un pahar de coniac! Sigur, au acest drept, dar s-au intrebat oare cand a fost ultima oara cand sotia lor si-a permis si ea sa se relaxeze cu o revista si o baie lunga?! Desi este solicitant, tatii trebuie sa “doneze” macar o ora in fiecare seara copilului, sa ii arate ca este alaturi de el, ca este prezent in viata sa.
Cand se vorbeste despre tatal perfect, apare o mica dificultate: tatal este de obicei figura autoritara in cadrul familiei, cel care impune respect copilului si se asigura ca acesta nu incalca regulile! Insa un tata perfect trebuie sa asigure un echilibru armonios intre autoritate si afectiune! Nu trebuie sa lase rolul de parinte afectuos si deschis emotional doar in slujba mamei! Copiii simt nevoia sa vada ca tatal lor nu este doar un personaj autoritar sau mai rau, un personaj-lipsa, ci sa vorbeasca cu el, sa il cunoasca. Astfel, rolul de tata nu trebuie limitat la a impune reguli si limite! O figura paternala prea autoritara si aspra nu ii asigura copilului nevoile de baza si nici nu il fereste in mod necesar de la a intra in bucluc! Ce invata cel mai bine copiii cu un tata mult prea dur si strict: sa evite interactiunea cu acesta si sa minta foarte bine!
Din teama de a fi prea autoritari si duri, din dorinta de a fi iubiti de catre copii, multi tatici moderni adopta insa un stil drastic opus, cel numit laissez-faire, extrem de permisiv! Nici aceasta nu este o solutie, caci de multe ori o forteaza pe mama – impotriva dorintei sale – sa adopte ea rolul autoritar, cel de “adult rau”. Acesti copii sunt cei care isi zic “lasa ca ii cerem lui tata, el sigur ne lasa”! Acesti tati se simt vinovati de multe ori ca nu au fost mai prezenti in viata copiilor, astfel ajung sa ii rasfete foarte mult si sa le permita aproape orice! Tatal perfect trebuie sa se fereasca de la o asemenea atitudine: a-i oferi copilului cadouri iti poate asigura dragostea lui, dar daca il lasi sa faca tot ce il taie capul nu iti asiguri si respectul sau! Astfel, nu trebuie sa uite niciodata ca el trebuie sa fie uneori si strict, sa stie sa impuna limite – insa limite acceptabile si rationale!
Tatal perfect este deosebit de important in viata si dezvoltarea copilului: el ii ofera baiatului primul si cel mai important model de masculinitate, modele de conduita si comportament, valori si morala. El, de asemenea, ii ofera fetei prima idee asupra barbatilor, asupra a cum se poarta barbatii, ce valori si atitudini au. Daca acest model este lipsa sau inadecvat, copilul va avea probleme intr-o dezvoltare armonioasa a personalitatii. Copiii crescuti fara figura tatalui au mai multe probleme in dezvoltarea si socializarea lor decat cei cu parinti prea autoritari – de exemplu! Asadar, in lipsa tatalui perfect si un tata nepriceput este bun!
In concluzie, calitatile tatalui perfect se pot rezuma astfel: a sti sa impui respect prin acordarea de respect, a sti sa comunici, a acorda zilnic un timp copiilor, a gasi un echilibru potrivit intre autoritate si afectivitate, a nu se limita la sanctiuni uitand de recompense si a avea asteptari realiste de la copii! Ultima idee este foarte importanta, caci multi tati isi fauresc vise indraznete despre cum va fi copilul lor si ce realizari marete va avea el! Multi tati ii proiecteaza asupra copilului propriile dorinte si vise neindeplinite! Si in mod normal, cand copilul normal nu va fi in stare sa se ridice la nivelul acestor asteptari nerealiste, tatal il va respinge, iar copilul va crede ca este vina sa! Este normal ca un parinte sa isi doreasca ca fiul sau fiica sa sa aiba realizari si succes, dar asteptarile trebuie controlate si limitate in conformitate cu aptitudinile copilului si cu realitatea obiectiva! Probabil ca nu va fi un geniu al medicinei, dar important este sa i se permita sa fie fericit si multumit cu sine insasi! Iar daca i se arata ca nu se poate ridica la asteptarile tatalui sau, increderea in sine i se naruieste si copilul va creste considerandu-se un ratat, in timp ce el este de fapt un copil normal!
Sigur, nu exista tatal perfect in realitate, insa un tata implicat si prezent in viata copilului sau va fi in ochii acestui micut perfect!
