Relații de familieSingurătatea la vârstnici – Care sunt riscurile pentru sănătatea lor?

Singurătatea la vârstnici – Care sunt riscurile pentru sănătatea lor?

Mai multe studii arată că îmbătrânirea este una dintre cauzele principale ale singurătății la vârstnici. Se spune că în organism apar multe schimbări odată cu înaintarea în vârstă, cum ar fi: scăderea vederii, a memoriei, pierderea auzului, etc. Aceste probleme care le afectează abilitățile le complică relațiile cu alți oameni, cum ar fi urmărirea sau participarea la o discuție. Îmbătrânirea scade capacitatea organismului de a se adapta, de a funcționa optim și de a face față mediului înconjurător.

Conform unui studiu din Franța: 89% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 60-69 de ani suferă mai des de singurătate. Cercetătorii consideră că singurătatea la vârstici este o problemă foarte serioadă, ea le poate provoca anumite probleme de sănătate, ca de exemplu: tulburări de somn, stres, depresie, anxietate, malnutriție, boli cardiovasculare.

Datele statistice arată că:

  • Unul din 4 vârstnici din România au un grad ridicat de singurătate
  • Una din 4 persoane cu vârsta peste 65 de ani din zona urbană trăiește în singurătate
  • Peste 50% dintre vârstnici se simt singuri în mod frecvent
  • Trei din 10 vârstnici simt nevoia de a socializa, dar nu au cu cine.

Cauzele singurătății

Singurătatea este resimțită de mulți bătrâni. Pierderea autonomiei sau incapacitatea de a ieși singur poate fi o cauză a singurătății, a limitării relațiilor sociale. În general o boală grea (ex. cancer, boala Alzheimer) face ca o persoană să trăiască în singurătate. Statisticile arată că peste 200 mii de români sunt diagnosticati cu Alzheimer.

O altă cauză a singurătății este moartea soțului sau a soției. De asemenea, oamenii se simt singuri și din alte cauze: înstrăinarea copiilor, neînțelegerile între generații, dizolvarea familiei, insecuritatea economică, stările depresive. Cu cât veniturile vârstnicilor sunt mai mici, cu atât ei au mai puține contacte cu alți oameni. Resursele financiare limitate îi determină să se abțină de la cumpărături, să nu se poată răsfăța cu diverse activități de relaxare, sau ieșiri cu prietenii. Ei au acea teamă de a nu-i deranja pe cei din jur care au mai mulți bani și își permit mai multe lucruri, astfel tind să se izoleze, fără să ceară ajutor de la nimeni.

Psihologii spun că este dificil pentru bătrâni să se impace cu moartea unei persoane dragi, iar asta le provoacă un sentiment de singurătate intens. Destrămarea familiei este un alt factor al izolării în rândul vârstnicilor și al senzației că sunt abandonați. Doliul duce la singurătate, tristețe, la scăderea dispoziției în urma pierderii, mai ales dacă a existat o legătură afectivă cu decedatul. Când un bătrân este în doliu se simte deprimat, nemotivat, trist, abandonat, își pierdere chiar și scopul în viață, dorința de a mai trăi. Acestea de fapt sunt simptome ale depresiei sau a tulburării depresiv severe.

Riscurile pentru sănătatea vârstnicilor

De multe ori singurătatea oamenilor în vârstă este accentuată și de conflictele dintre generații; ei sunt greu de înțeles de cei tineri, de cei din jur. Asta îi face să se simtă respinși, neiubiți, neînțeleși, blocați pe ei înșiși.

Singurătatea este o problemă pentru vârstnici, le poate produce anumite probleme de sănătate ce includ:

  • Depresie, anxietate și alte probleme psihice
  • Insomnie, tulburări de somn
  • Migrene, tulburări cognitive
  • Boli cardiovasculare, diabet, pierderea poftei de mâncare.

Singurătatea crește riscul de boli de inimă la femei, scade durata de viață, poate duce la moarte prematură.

Stările depresive la vârstnici

Singurătatea vine și din faptul că viața este plină de evenimente negative, iar asta le influențează comportamentul, gândirea, sentimentele. Oamenii în vârstă se simt singuri, sunt triști, iar aceste stări le schimbă modul în care gândesc, acționează, simt, îi fac să intre în depresie.

Când o persoană nu se simte bine din cauza unei boli cronice, atunci ea va avea o stare de spirit rea, de singurătate și depresie. Simptomele resimțite îi reduc calitatea vieții mai ales declinul în dispoziție, nu doar a scăderii sistemului imunitar. Mai multe studii ale cercetătorilor arată că o persoană care se simte rău fizic se va simți și rău psihologic. Asta o va face să fie tristă, mai depresivă și deci îi va împiedica procesul de recuperare. Este vorba despre un cerc vicios, ce are drept consecințe agravarea simptomelor.

Când o persoană suferă de singurătate și este expusă unei realități nefavorabile, are gânduri negative ce coincid cu realitatea ei, pesimiste, fără soluție, trebuie să fie protejată și ajutată de cei din jur (cum sunt rudele) pentru a depăși această perioadă. Sprijinul social sau familial este important pentru vârstnici.

Medicii spun despre o tulburare la vârstnici – numită distimie – care apare în caz de singurătate și depresie cronică. Este de fapt o tulburare de dispoziție, care este provocată în special de stres cronic continuu, probleme de sănătate fizice sau motorii, declinul sănătății mintale. Distimia produce alte tulburări psihice, dureri fizice cronice, tulburări de anxietate, alcoolism. Acestea duc la accentuarea depresiei și apariția altor probleme de sănătate grave. Distimia se poate trata prin psihoterapie și antidepresive.

Ultimele articole

Abonează-te astăzi

Pentru a primi informații exclusive pe mail

Dacă vrei să te alături comunității celor +300k de părinți care ne citesc anual

Te ținem la curent cu noutățile pe care le publicăm în fiecare săptămână.

More article

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.