Sărbătoarea de Paște, Mesaje de Paște, Poezii de Paște scrise de poeți români

0
172

Azi este Vinerea Mare, mâine seară este Învierea, iar duminică este prima zi de Paște. În această perioadă am putea trimite mesaje de Paște celor dragi, poezii creștine, poezii despre Sărbătoarea Paștelui scrise de autori români. Aceasta este o perioadă pe care o putem dedica Domnului Isus Hristos, celor dragi din familie, în zilele de Paște.

Navigare rapidă în articol:

  1. Mesaje de Paște
  2. Parabola semănătorului
  3. Poezii de Paște

1. Mesaje de Paște

“Hristos a înviat! Fie ca lumina Învierii să îţi umple sufletul de speranţă, linişte, bucurie și iubire!”

“Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace și fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a Înviat!”

“Iubiți-vă mult și să aveți un Paște Fericit!”

“E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău și te vei simţi cu adevărat împlinit.”

“Iepuraşul mustăcios, e de Paşte norocos. Nu-ți lasă cadou în ghete, are el alte secrete: pască, oul înroşit, cozonacul, mielul fript și un Paşte fericit!”

“Sfintele Paști să fie doar sănătate, liniște și bucurie!”

“Un iepuraş cu boticul alb, a venit la voi în prag. Să v-aducă oul roșu, care să vă umple coşul. Hristos a Înviat!”

“Redescoperă sentimentele sincere care ți se adăpostesc în suflet, fii mai bun cu cei ce au nevoie de dragoste și sprijin și la fel de iubitor și plin de căldură cum numai tu știi să fii!”

“Paşte, mielul fericit, oul șade înroşit, de rușine s-a scumpit. Iar iubitul iepuroi să v-aducă euroi, fericire, sănătate, mult noroc şi spor la toate. Paşte fericit!”

“Paștele este o sărbătoare când gândurile mele sunt la voi. Suntem o familie frumoasă cu suișurile și coborâșurile ei în viață, vă iubesc și vă urez Paște fericit!”

“Noaptea Sfântă a Învierii să vă lumineze sufletele pentru a fi mai buni, mai curați, mai înțelegători și mai apropiați de Dumnezeu! Un Paște fericit alături de cei dragi!”

“Dincolo de cadouri și de petreceri, acolo se află adevărata semnificație a Paștelui: lumina și credința în suflet! Hristos a Înviat!”

Vezi aici mai multe Mesaje de Paște.

2. Parabola semănătorului

Acum este momentul să împărtășim ceva din viața lui Hristos. Despre Isus se știe că avea obiceiul să spună povești oamenilor, care aveau o semnificație aparte. Prin aceste povești, sau așa numitele parabole, El putea transmite oamenilor mesaje spirituale. Astfel de parabole erau un fel de “medicament” pentru sufletul oamenilor.

Parabola semănătorului

“Un fermier pentru a semăna câmpul trebuia mai întâi să pregătească terenul, să-l curețe de pietre și buruieni. În această parabolă, Hristos spune că fermierul a semănat semințe la marginea drumului, fără să pregătească terenul înainte. O parte din semințe au căzut pe drum, o parte pe pământ, iar o parte au fost luate în cioc de păsări, iar ele au și zburat cu acele semințe imediat.

Dar fermierul a continuat să împrăștie semințele, acestea au ajuns prin diferite locuri, unele printre pietre, altele printre buruieni și altele pe sol bun. Dintre acestea, o parte, respectiv cele care au fost cumva ocrotite de pietre colțuroase, au reușit să încolțească atunci când au dat de puțin pământ, când ploaia le-a udat și soarele le-a încălzit. Însă aceste semințe nu aveau rădăcini foarte puternice, nu au fost înrădăcinate corespunzător, ele nu au avut nicio putere printre pietrele unde au crescut și astfel, în cele din urmă s-au uscat și au murit. Acesta a fost sfârșitul acestor semințe.

În schimb, semințele care au căzut printre spini și buruieni au reuși să încolțească și să se strecoare printre acestea. Ele au crescut împreună cu buruienile, însă treptat buruienile le-au depășit și le-au înăbușit, iar aceste semințe nu au reușit să supraviețuiască. Ele au fost copleșite de puterea buruienilor și în cele din urmă s-au uscat și au murit.

Totuși, câteva semințe au căzut pe pământ bun, lipsit de pietre și buruieni. Ele au încolțit când au dat de puțină ploaie și soare și au crescut sănătoase. Aceste semințe au avut parte de sol bun, de ploaie și căldura soarelui și au crescut foarte bine, au devenit copaci puternici, înalți, astfel încât animalele veneau pentru a se adăposti la umbra coroanei lor și pentru a se bucura de flori primăvara, sau pentru a mânca fructele lor toamna.”

Sensul parabolei semănătorului

Isus a spus discipolilor lui care este sensul parabolei:

Terenul semnifică de fapt sufletul nostru.

Fermierul a semănat semințele, acestea reprezintă de fapt Cuvântul lui D-zeu. Deci, Cuvântul lui D-zeu trebuie să găsească un teren bun – sufletul omului, inima unui căutător de adevăr. Fermierul este în acest caz un fel de profet, care seamănă semințe, unele au căzut pe pământ, altele pe un teren cum este asfaltul. Aceste semințe nu au avut niciun fel de protecție și nu au rezistat acolo. Păsările le-au găsit și le-au mâncat imediat. Acestea reprezintă oamenii care au auzit Cuvântul lui D-zeu, însă acesta nu a ajuns în sufletul lor.

Semințele aruncate pe pământ stâncos

O parte din semințe au ajuns pe pământ stâncos, unde au găsit și puțin sol, iar acestea au început să crească, dar totuși nu au rezistat mult timp. Faptul că nu au avut rădăcini puternice, ele au fost prea slabe și nu au putut rezista, s-au uscat și au pierit. Acestea reprezintă oamenii care atunci când aud Cuvântul lui D-zeu, sunt inspirați, însă se lasă ușor influențați când apar necazurile, pentru că nu au o credință puternică, le lipsesc “rădăcinile puternice”. Ei se prăbușesc la apariția problemelor și dificultăților, și intră în “colaps”.

Semințele care au căzut printre spini și buruieni

Semințele care au căzut printre spini și buruieni reușesc să crească printre acestea, însă buruienile devin mai puternice și într-o zi le sufocă pentru că semințele nu au ajuns la fel de puternice, la potențialul lor maxim. Aceștia sunt oamenii care au înțeles Cuvântul lui D-zeu, l-au primit în inima lor, însă ei trăiesc într-un mediu în care există mult negativism, îngrijorare cu privire la multe probleme din viața lor, lupte interioare, care de fapt reprezintă “buruienile” ce îi fac să nu aibă încredere, ei nu s-au maturizat suficient încât să fie destul de puternici pentru a face față la încercările vieții. Toate problemele pe care le au reprezintă de fapt “buruienile”, care pot fi depășite sau nu. În cele din urmă astfel de oameni pot ceda și se pot îmbolnăvi, dacă nu sunt destul de puternici.

Citește și:  Pastele, aliment accesibil inca din Antichitate – O conexiune culinara cu stramosii nostri

Semințele care au încolțit pe pământ bun

Semințele care au fost aruncate de fermier pe un pământ bun, vor încolți și vor crește puternice, pentru că rădăcinile lor sunt ferme. Aceste semințe sunt bine înrădăcinate, ele au dat naștere la plante ce pot face față la ploi și vânt puternic. Din ele vor crește copaci puternici – după cum spune parabola lui Hristos. Aceștia reprezintă oamenii care primesc Cuvântul lui D-zeu în inima lor, au încredere în ei și în D-zeu, au o mare dragoste pentru adevăr și credința lor este foarte puternică la fel ca acei “copaci care adăpostesc animalele la umbra lor”.

Adevărul care vine în inima oamenilor îi ajută să depășească încercările și dificultățile din viață, financiare, emoționale, etc.

3. Poezii de Paște

“Primăvara” – autor George Topârceanu

“După-atâta frig şi ceaţă/ Iar s-arată soarele./De-acum nu ne mai îngheaţă/ Nasul şi picioarele!

Cu narcişi, cu crini, cu lotuşi,/ Timpul cald s-apropie./ Primăvara asta totuşi/ Nu-i decât o copie.

Sub cerdac, pe lăurușcă,/ Cum trecură Babele,/ A ieşit un pui de muscă/ Să-şi usuce labele.

Păsările migratoare/ Se re-ntorc din tropice./ Gâzele depun la soare/ Ouă microscopice.

Toată lumea din ogradă/ Cântă fără pauză./ Doi cocoşi se iau la sfadă/ Nu știu din ce cauză.

Un curcan stă sus, pe-o bârnă,/ Nu vrea să se bucure./ Moţul roşu îi atârnă/ Moale ca un ciucure.

Doar Grivei, bătrânul, n-are/ Cu ce roade oasele./ Că de când cu postul mare,/ Toate-i merg de-a-ndoasele.

Pentru câte-a tras, sărmanul,/ Cui să ceară daune?…/ Drept sub nasul lui, motanul/ A venit să miaune.

Dar acum l-a prins potaia/ Și-a-nceput să-l scuture…/ Peste toată hărmălaia/ Trece-n zbor un fluture.

Pe trotuar, alături saltă/ Două fete vesele…/ Zău că-mi vine să-mi las baltă/ Toate interesele!”

“La Paști” – autor George Topârceanu

“Paștele” – autor Vasile Alecsandri

“De Paşti în satul vesel căsuţele-nălbite/ Lucesc sub a lor maldure de trestii aurit/ Pe care cocostârcii, înfipţi într-un picior/ Dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor.

Un scrânciob mai la vale pe lângă el adună/ Flăcăi şi fete mândre ce râd cu voie bună;/ Şi-n sunet de vioare, de cobze şi de nai/ Se-ntoarce hora lină, călcând pe verde plai.

Bătrâni cu feţe stinse, români cu feţe dalbe,/ Românce cu ochi negri şi cu ştergare albe/ Pe iarba răsărită fac praznic la un loc,/ Iar pe-mprejur copiii se prind la luptă-n joc.

Şi scrânciobul se-ntoarce, purtând în legănare/ Perechi îmbrăţişate cu dulce înfocare,/ Ochiri scânteietoare şi gingaşe zâmbiri/ Ce viu răspândesc în aer electrice luciri.”

Vezi aici un video cu această poezie:

“Spre primăvară” – Șt.O.Iosif

“Vor înflori curând/ Pe coastă merii,/ Şi va suna curând/ Ceasu-nvierii.

Schimba-va bruma grea/ În strop de rouă,/ Ca să răsfrângă-n ea/ O lume nouă:

Un cer aşa senin/ Cum nu mai fuse —/ Uita-vei orice chin/ Din zile-apuse…

Un flutur dă ocol/ Cătând o floare./ Dar bate-aşa domol/ Din aripi… moare…

De ce te prind fiori?/ Ce gând te paşte?/ — Vezi tu, e trist să mori/ Când tot renaşte!…”

“Lumina” – de Geroge Topârceanu

“Paștile în sat” – de R.Niger

“Azi în sat/ Parcă-i ziua mai frumoasă/ Și șoseaua-i mai voioasă

Am plecat acum cu toții,/ Și bunicul și nepoții/ La altar, la închinat

Bucuroși,/ Ne-am întors, apoi acasă/ Și ne-am așezat la masă.

Apoi mult ne-am veselit/ Și la masă am ciocnit/ Ouă roșii!”

“Învierea” – de Mihai Eminescu:

“În zi de Înviere” – Silvia Moian

“Florile zâmbesc și își deschid petalele de înviere/ Și soarele strălucește, în zi de sărbătoare, mai cu putere./ În toată lumea s-a auzit ca într-un glas: Hristos a înviat!/ Adevărat a înviat! – răspund cei ce cred și au sufletul curat.

La sfântul Mormânt, lumina divină a coborât ca mărturie,/ Umplând de veselie pe tot omul ce crezând, că sufletul învie./ Făclii pline de lumină sfântă se răspândesc în zare cu bucurie,/ A înviat cu adevărat, Domnul Hristos, Cel ce este din vecie.

Pace şi iubire peste lumea toată din ceruri se revarsă,/ Îngerii cântă în coruri minunate, cântare de înviere, aleasă./ Peste tot e bucurie, e lumină, încredere, dragoste, speranță/ Cu adevărat a Înviat Hristos, Împăratul Slavei și ne-a adus viață.

A Înviat Hristos, treziți-vă strămoșilor ce ați adormit, din vecie,/ A Înviat Hristos și ne-a răscumpărat împlinind vechea proorocie,/ Cu adevărat a Înviat! au strigat moșii și bunicii noștri peste veacuri,/ Cu adevărat a Înviat! strigăm și noi, cei de azi, cu înălțătoare glasuri.”

“Vestitorii Primăverii” – autor George Coșbuc

“E sărbătoare la Florii” – Autor Petru Dugulescu:

“Christos a înviat” – autor Alexandru Vlahuță:

“Paștile” – Elena Marian

“Prin pomi e ciripit de păsări/ Ce ne desfată cu-a lor cânt./ Și soarele surâde vesel,/ Că-i mulțumire pe pământ.

Copiii saltă pe câmpie/ După vreun fluture neastâmpărat./ Tinerii prinși în horă mare/ Joacă cu pasul măsurat.

Bătrânii strânși mai la o parte/ Întrerupându-şi a lor sfat,/ Ciocnesc cu toții ouă roșii/ zicând: “Hristos a Înviat!”

“În ziua de Paști” – Elena Farago:

Poezie pentru copii – Povești cu iepurași

“Pentru tine primăvară” – de Otilia Cazimir

“Oaspeții primăverii” – Vasile Alecsandri

Paște Fericit! Hristos a Înviat!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.