Generalitati – temperament – istoric
Legendele spun ca pekinezii au aparut ca si rezultatul imperecherii dintre un saguin si un leu (spune legenda), iar blana lui lunga si cu strat dublu are nevoie de o ingrijire, chiar periere zilnica. Trebuie pieptanat si periat pentru a preveni eventualele neplaceri cauzate de incurcaturile blanei.
Pekinezul mai are si denumirea de caine-leu, fiind considerat un caine sfant in China Antica datorita legendei care spune ca o femela saguin a atras iubirea unui iar acesta a cerut zeilor sa-l micsoreze, a trait fericit cu iubita sa. Din imperecherea acestora a rezultat pekinezul. O alta legenda chinezeasca spune ca legendarul FooDog se intrupa in pekinez pentru a alunga spiritele rele de pe pamant.
Un caine intr-adevar sfant, pekinezul nu se mai bucura in ziua de azi de acelasi tratament ca in vremurile Chinei Antice, cand era slavit. Se mai spune ca atunci cand un imparat murea, cainele sau pekinez era trimis pe lumea cealalta impreuna cu stapanul sau, pentru a-l putea apara.
Originile pekinezului atrag mult mai multe legende si denumiri. El mai era numit si cainele-soare din cauza culorii aurii-rosiatice si a blanii din jurul gatului si-al capului, sau cainele-maneca deoarece era plimbat de imparati pe manecile lor lungi si largi. In acele vremuri cine fura un pekinez sau il exporta prin contrabanda era pedepsit cu moartea. Pekinezul este un caine deosebit de devotat si curajos, desi uneori poate fi putin independent si incapatanat. Isi asculta orbeste stapanul, ales din sanul familiei, cu ceilalti membri putand fi reticent deoarece nu-i place sa i se impuna ce sa faca.
Are tendinta de a fi capos, dar este un caine sensibil, afectuos si un membru indragit, totusi rezervat in privinta strainilor. Sunt caini excesiv de iubitori, care-i poarta cate-odata la gelozie. Au tendinta de a latra mult, fapt ce ii face buni caini de paza dar nu este recomandat familiilor cu copii mici.
Aspect fizic
Are blana lunga, fiind cunoscut pentru aceasta, curgatoare ce-i da un aer de caine curajos, indraznet si stapan pe sine. Are capul mare, fata lata cu bot negru, cu mici cute si urechi in forma inimii, lasate. Ochii sai sunt mari, putin iesiti inafara orbitei, proeminenti, inchisi la culoare.
Gatul pekinezului este scurt pe masura corpului lui micut si gros iar trupul sau are o structura osoasa puternica si bine legata. Pekinezii prezinta mai multe variante de culori printre care: roscat, alb, maro, negru, crem sau combinatii intre acestea. Blana de la nivelul capului si gatului este lunga si formeaza un fel de coama, motiv pentru care are si acel supra nume de caine-leu, iar la urechi, picioare, coada si degete are formati niste zulufi in forma de pene.
Au mersul usor impleticit din cauza picioarelor scurte. Inaltimea pekinezului este cuprinsa intre 30-45 cm iar greutatea sa atinge si 4,5 kg. Pekinezii ce au sub aceasta greutate sunt numiti pekinezi de maneca sau mini pekinezi.
Cum ii place sa traiasca
Pekinezii pot trai usor intr-un micut apartament, iar cand este tinut in casa este inactiv. Nu necesita o curte cu spatiu verde sau loc de joaca, este un companion loial pentru orice familie si excelenti caini de paza, dar trebuie dresat din timp pentru a nu tinde catre incapatanare, putand fi uneori capricios, tafnos si irascibil, deoarece la urma urmei era cainele zeilor, nu al unor simpli muritori.
Educarea pekinezului necesita putin timp, datorita personalitatii sale de caine temperamental. Pekinezul trebuie obisnuit cu lesa si zgarda de mic, deoarece pot fi neastamparati. Cel mai greu e sa dresezi un pekinez sa nu-si faca nevoile in casa. El nu prea tolereaza caldurile excesive sau vremea umeda.
Trebuie periat aproape zilnic, mai ales pe posterioare, pentru a evita aparitia unor leziuni cauzate de eventuali corpi straini ce se pot lipi de blana deasa. Deasemnea ochii trebuie ingrijiti destul de bine pentru a evita scurgerea dermatitei faciale in exces. Nu trebuie hraniti excesiv deoarece tind sa se imbolnaveasca de obezitate, nefiind niste caini tocmai activi.
Pekinezii pot face hernie de disc si racesc foarte usor iar uneori pot face luxatii ale patelei. Pot avea si probleme respiratorii sau cardiace datorita botului scurt. Poate suferi si de urilitiaza, aceasta afectandu-i tractul urinar in urma caruia se formeaza pietrele la nivelul vezicii urinare. Si carataracta este o boala ce ataca des pekinezul, deci cristalinul isi pierde transparenta normala si poate afecta unul sau ambii ochi si poate duce pana la orbire.
La nivelul ochilor poate aparea si keratoconjunctivita sicca, aceasta fiind o tulburare a ochiului si se manifesta prin producerea de lacrimi diminuate. Alte boli ce mai pot afecta pekinezul sunt: paralizia provocata de discopatia intervertebrala, criptorhidismul, dwarfismul se manifesta prin dezvoltarea gresita a oaselor, hipercheratoza faciala ce provoaca pliuri formati pe pielea fetei, hidrocefalee si diverse tumori ale celulelor. Desi este aparent un caine predispus la multe boli, Pekinezul traieste pana la maxim 15 ani si are multe posibilitati de a trai sanatos, daca primeste atentia necesara.
Cainele Pekinez, video: