Fericirea este placerea ultima fara de care celelalte ar fi incomplete. S-a demonstrat ca fericirea maritala este cel mai important factor care determina fericirea globala.
Celebrul terapeut Milton Erickson afirma ca „Premisa esentiala este aceea ca exista mariaje reusite. Dar ceea ce este un mariaj reusit pentru voi, poate fi un esec pentru mine; iar mariajul reusit pentru mine, ar fi un esec pentru voi. Altfel spus, un mariaj fericit este posibil pentru fiecare dintre noi”.
Fericirea maritala, care mai este numita si satisfactie maritala, ar putea fi definita prin absenta conflictelor in cadrul relatiei si „impresia de fericire” prezenta la ambii soti. Fericirea maritala poate fi inteleasa ca schimbul frecvent de comportamente pozitive (ex: complimente, prepararea mancarii, venituri suplimentare) si schimbul ocazinal de comportamente negative (ex: remarci critice, abuz fizic, infidelitate) de catre sotii respectivi.
Sotii fericiti fac frecvent lucruri pozitive unii altora. Nefericirea maritala poate fi inteleasa ca schimbul frecvent de comportamente negative si schimbul ocazional de comportamente pozitive. Sotii nefericiti se ranesc frecvent unii pe altii si rareori echilibreaza asta cu comportamente pozitive.
In general, oamenii casatoriţi sunt mai fericiti decat celibatarii, persoanele recent separate, divortate sau vaduve. Majoritatea casniciilor fericite sunt stabile si durabile. Fericirea maritala scade treptat in primii ani ai casatoriei, dupa aparitia copiilor, apoi incepe sa cresca cand copiii ajung la varsta prescolara si pana ajung la varsta scolara, apoi feicirea scade din nou pana copiii ajung la adolescenta. Dupa aceasta etapa, fericirea maritala creste foarte mult, mai ales, dupa ce toti copiii sunt “lansati” in viata. In acesta etapa numita si “stadiul cuibului gol” (cand sotii raman singuri, iar copiii au propriile lor vieti) fericirea maritala atinge cel mai inalt nivel.
Cercetătorii, care au studiat viata de familie, au descoperit ca statutul de angajat al sotiilor are impacte pozitive şi importante asupra fericirii maritale atat pentru sotii cat si pentru soti. Femeilor cu un serviciu platit le creste increderea in sine, stima de sine si independenta personala. Sotiile care au o slujba cresc, de asemenea, resursele financiare ale familiei lor, deci fericirea maritala este mai ridicata in cuplurile in care ambii soti au venituri. Alte cercetari au aratat ca fericirea maritala creste atunci cand sotii sunt satisfacuti de impartirea treburilor casnice si scade atunci cand exista conflicte intre soti. De asemenea, s-a descoperit ca barbatii au un nivel mai ridicat al fericirii maritale comparativ cu femeile.
Intrebati care sunt factorii care determina o casnicie fericita, oamenii au dat urmatoarele raspunsuri: fidelitatea (93%), intelegerea (86%), o viata sexuala satisfacatoare (75%), copiii (59%), interesele comune (52%), banii (41%), similaritatea socio-culturală (25%).
Provenienta, experientele anterioare si conditiile de viata
Cu cat sunt mai similari doi parteneri (varsta, educatie, rasa, etnia, religia), cu atat se pot simti mai apropiati, mai capabili de intelegere reciproca si empatie, insa si persoanele extrem de diferite pot forma un cuplu puternic functional.
Mariajul fericit al parintilor contribuie direct la conturarea unei atitudini pozitive a copiilor cu privire la casatorie. Cu alte cuvinte, copiii ai caror parinti au avut o casnicie fericita vor avea la randul lor un mariaj fericit deoarece vor prelua modelul parintilor sai. De asemenea, si relatiile pozitive cu parinţii vor contribui la fericirea maritala a copiilor deveniti adulti.
Persoanele care sunt multumite de stilul lor de viata, de nivelul veniturilor, de gradul de realizare profesionala si sociala tind sa aiba casnicii mai reusite decat persoanele nemultumite de statutul si conditiile lor de viata.
Rolul factorilor de personalitate
Partenerii/ sotii care au incredere unul in celalalt si care se respecta reciproc au un mariaj mai fericit. De asemenea, sotii care sunt caracterizati prin maturitate emotionala/ afectiva vor avea o casnicie mai satisfacatoare. Maturitatea afectiva presupune: stabilitate emotionala, altruism, capacitatea de a oferi, de a crea satisfactii si placere, sociabilitatea, acceptarea unui anumit grad de dependenta afectiva etc.
Armonia sexuala si activitatile comune placute
Daca armonia sexuala este unul din factorii cei mai importanti ai fericirii maritale, sotii trebuie sa fie preocupati de mentinerea si imbunatatirea relatiei lor sexuale, iar pentru asta trebuie sa respecte urmatoarele reguli: relatia sexuala satisfacatoare trebuie sa fie o prioritate a ambilor soti, sa se mentina o anumita frecventa a contactelor sexuale, trebuie urmarita in permanenta varietatea (pozitiilor de acuplare, a tipurilor de interactiune senzuala, a lenjeriei intime etc.) pentru a întretine dorinta sexuala intensa, spontaneitatea (daca nevoile sexuale apar, uneori, pe neasteptate, cuplul ar trebui sa profite de spontaneitatea dorintei sexuale), comunicarea deschisa a nevoilor sexuale, a gesturilor si atitudinilor asteptate din partea partenerului in momentele de intimitate.
Satisfactia sexuala a femeii este in raport direct proportional cu fericirea maritala: femeia satisfacuta sexual este mai fericita, casatoria ei mai durabila, iar femeia fericita atinge mai usor satisfactia sexuală in cadrul relatiei sale conjugale.
Rolul factorilor cognitivi
Un factor al fericirii maritale este atribuirea, adica capacitatea de a intelege sau a intui sensul real al comportamentului partenerului marital. Neintelegerea celuilalt sau senzatia de a nu fi inteles, produce descurajare, depresie, furie sau repros, ceea ce face ca fericirea maritala sa scada. De asemenea, sotii care nu sunt satisfacuti de casnicia lor vor fi tentati sa atribuie responsabilitatea si vina partenerului de cuplu.
O conditie majora a fericirii maritale este aceea ca fiecare sot sa fie capabil sa inteleaga si sa raspunda asteptarilor celuilalt.
Comunicarea conjugală
Pentru a avea un mariaj fericit trebuie ca sotii sa fie multumiti de modul in care comunica intre ei. Principalele variabile ale satisfactiei relationale sunt calitatea comunicarii interpersonale (partenerii sa comunice eficient, sa isi asculte partenerul), comunicarea sexuala (partenerii sa isi exprime dorintele sexuale) si comunicarea afectiva (schimbul de emotii pozitive dintre parteneri sa fie ridicat, iar cel de emotii negative sa fie scazut).
Fericirea maritala are la baza o comunicare maritala de calitate. Pentru a realiza o astfel de comunicare sotii trebuie sa realizeze urmatoarele comportamente: autodezvaluirea in fata partenerului (inseamna ai permite acestuia sa ne priveasca asa cum suntem, asa cum ne vedem noi insine), raspunsurile confirmatorii (ex. „ai dreptate”), abilitatea sotilor de a-si stapani interactiunile si a nu se lasa condusi de acestea, capacitatea de a stabili reguli functionale de interactiune, si adaptablitatea situationala, adica capacitatea de a reactiona corespunzator situatiei in care se comunica.
