Potrivit oamenilor de știință, există stres bun și stres rău, care pot afecta organismul și sănătatea acestuia. Despre stresul rău se spune că poate duce la epuizare și la creșterea în greutate. Majoritatea oamenilor suferă de stres, dar acesta nu trebuie neapărat să fie rău. De pildă, stresul bun poate permite organismului să facă față unor situații, oferindu-i un plus de forță și rezistență neașteptată.
De ce stresul îngrasă?
În general, persoanele care consumă alimente bogate în grăsimi și zahar se îngrașă. Potrivit cercetătorilor, aceste alimente induc și o stare accentuată de stres. Multe femei, care au o astfel de alimentație, au spus că se simt mult mai stresate și îngrijorate din cauza creșterii în greutate. Ele merg la nutriționiști pentru a primi o dietă, care să le ajute să slăbească și să-și reducă sensibilitatea la stres.
Conform datelor statistice, stresul afectează întreaga populație activă și starea de sănătate a oamenilor. Cea mai frecventă cauză este stresul legat de muncă. S-a constatat că în Marea Britanie, unul din 14 adulți este stresat în fiecare zi. De asemenea, 30% dintre persoanele în vârstă din Marea Britanie se simt epuizate din cauza stresului. Datele statistice arată și faptul că:
- Aproximativ 74% dintre oameni sunt atât de copleșiți din cauza stresului cronic, încât nu mai reușesc să-i facă față; în plus, milioane de oameni sunt internați în spitale din cauza bolilor grave, dezvoltate din cauza stresului intens
- 51% dintre adulții stresați se simt deprimați și anxioși
- 29% dintre oameni au recunoscut că beau mai mult alcool din cauza stresului, iar 16% au început să fumeze mai mult tot din această cauză
- Aproximativ 46% dintre oameni mănâncă prea mult, sau consumă alimente nesănătoase, din cauza stresului.
Care este legătura dintre stres și obezitate?
Cortizolul este produs de glanda suprarenală la un impuls în creier. El este cunoscut drept hormon al stresului și determină o creștere a nivelului de zahăr și a grăsimilor din sânge. În acest fel, homonul are rol de a produce mai multă energiei necesară organismului. Din cauza stresului sunt eliberați și alți hormoni – norepinefrina și adrenalina – care împreună, alături de cortizol pot duce la hipertensiune arterială.
Cortizolul este hormonul vinovat de creșterea în greutate, el este eliberat când oamenii sunt expuși la situații stresante. Dacă pericolul trece, atunci nivelul de cortizol scade și organismul poate reveni la normal. Dacă stresul este cronic, atunci cortizolul rămâne în organism la un nivel ridicat tot timpul, iar asta are consecințe asupra sănătății, ce include și acumularea de grăsime pe abdomen, coapse, brațe, picioare.
El transmite creierului mesaje care induc senzația de foame și dorința de a mânca. Asta face oamenii să mănânce în exces și să acumuleze kg în plus. Cortizolul face creierul să programeze celulele adipoase să stocheze grăsimea.
Stresul este asociat și cu sentimentele de anxietate și apare de obicei la persoanele cu un grad de obezitate. Excesul de cortizol este dăunător și contribuie la acumularea de grăsime din jurul abdomenului. Cercetătorii spun că există un tip de grăsime visceral și unul vizibil cu ochiul liber, ce apare la coapse, brațe, etc. Cel visceral se depune adânc sub piele și înconjoară organele interne; acesta este considerat cel mai periculos pentru că amenință sănătatea, în sensul că duce la dezvoltarea unor probleme de sănătate, cum este de exemplu diabetul de tip 2.
Alte consecințe
Stresul poate duce la epuizare și poate slăbi sistemul imunitar al organismului. Oamenii care se stresează prea des au un risc mai mare de a suferi de hipertensiune arterială și asta duce la boli grave de inimă. La femei, din cauza stresului apar stări depresive, probleme de somn, cicluri menstruale neregulate, schimbări de dispoziție.
Cercetătorii spun despre glandele suprarenale că nu pot secreta cantitatea necesară de cortizol în caz de stres insuportabil, iar asta duce la epuizare, disconfort fizic și psihic. Stresul poate afecta și calitatea somnului, poate schimba ritmul somn-veghe, poate produce și insomnie. Stresul cronic este vinovat și de apariția aterosclerozei din cauza hipertensiunii arteriale. Asta crește și riscul de boli cardiovasculare.
Stresul cronic este un factor de risc pentru sindromul de colon iritabil și pentru apariția simptomelor de constipație, flatulență și alte tulburări digestive.
De asemenea, cortizolul afectează și memoria. Cercetătorii spun că atunci când se eliberează cortizol se stopează utilizarea zahărului din sânge și este afectat hipotalamusul – centrul de memorie al creierului. Lipsa de zahăr din sânge duce la un deficit de energie în creier și de alte substanțe.
Conform unui studiu de pe NCBI, stresul cronic afectează performanța memoriei, repectiv scade performanța memoriei și îmbătrânirea cognitivă normală.